Microplasticele și Sănătatea Cardiovasculară: Dovezi Noi Leagă Fragmentele de Plastic de Riscul Crescut de AVC și Infarct
Un studiu inovator realizat de cercetători din Statele Unite subliniază o potențială asociere între microplastice — particule microscopice rezultate din descompunerea plasticului — și un risc mărit de afecțiuni cardiovasculare severe, inclusiv infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral (AVC). Rezultatele, prezentate recent la o conferință a American Heart Association, evidențiază modul în care poluarea invizibilă ar putea influența procesele biologice fundamentale din organismul uman.
Microplastice în plăcile arteriale: Descoperiri îngrijorătoare
Cercetătorii de la Universitatea din New Mexico, sub conducerea dr. Ross Clark, au efectuat analize pe mostre de plăci ateromatoase (depuneri de grăsime și celule în pereții arterelor) prelevate de la 48 de pacienți care au experimentat diverse probleme cardiovasculare. Folosind tehnologii avansate, echipa a descoperit niveluri neobișnuit de mari de microplastice în arterele pacienților cu simptome — de 51 de ori mai mult decât în arterele persoanelor sănătoase.
Această diferență impresionantă sugerează că prezența microplasticelor nu este întâmplătoare, având potențialul de a contribui la apariția sau agravarea bolilor cardiovasculare. În mod special, au fost identificați polimeri precum polietilena — una dintre cele mai comune forme de plastic — în arterele afectate.
Impact asupra genelor celulare și a sistemului imunitar
Dincolo de simplele măsurători cantitative, analiza compoziției și efectele particulelor asupra țesuturilor umane a scos la iveală și modificări genetice. Celulele imunitare expuse la concentrații mari de microplastice au demonstrat suprimarea unor gene esențiale implicate în controlul inflamațiilor — un mecanism vital pentru prevenirea afectării vaselor de sânge.
De asemenea, cercetătorii au observat anomalii la nivelul celulelor stem din plăcile arteriale, celule ce au rolul de a menține echilibrul structural și imunologic al vaselor. Aceste descoperiri ridică întrebări importante legate de modul în care particulele microscopice pot influența expresia genetică și, implicit, sănătatea cardiovasculară.
Limitările studiului și necesitatea unor cercetări viitoare
Pentru a detecta microplasticele, cercetătorii au folosit un proces de încălzire termică (peste 540 °C), urmat de analiză prin spectrometrie de masă. Această metodă permite identificarea compușilor organici derivați din polimerii de plastic. Totuși, procedura nu este lipsită de dificultăți — unele grăsimi naturale din plăcile arteriale pot genera produse de descompunere asemănătoare materialelor plastice, complicând interpretarea rezultatelor.
Dr. Clark își recunoaște aceste limitări și subliniază că tehnicile actuale de analiză sunt într-o continuă perfecționare: „Suntem conștienți de posibilele interferențe și am luat măsuri pentru a le minimiza,” a declarat el.
Viitorul studiilor despre microplastice și sănătatea inimii
Într-un context global în care preocupările pentru poluarea cu plastic cresc semnificativ, noul studiu deschide o direcție promițătoare pentru cercetarea medicală. Dr. Clark și echipa sa vizează extinderea cercetării și către alte segmente ale sistemului circulator și realizarea de experimente pe modele animale pentru validarea unei relații cauzale între microplastice și afecțiunile cardiovasculare.
„În acest moment, știm doar că microplasticele sunt prezente în corpul uman. Ceea ce nu cunoaștem este ce efecte au. Totuși, avem din ce în ce mai multe indicii că nu sunt inofensive,” a afirmat dr. Clark.
Concluzie
Identificarea microplasticelor în plăcile arteriale nu semnalează doar
