Microplasticele: Ce reprezintă, cum ne influențează și cum putem limita contactul cu acestea

Microplasticele: Ce reprezintă, cum ne influențează și cum putem limita contactul cu acestea

Microplasticele: Amenințări invizibile în viețile noastre cotidiene

Microplasticele reprezintă particule extrem de minuscule de plastic, cu dimensiuni mai mici de 5 milimetri – echivalentul unui bob de orez. Deși par inofensive la prima vedere, aceste particule sunt omniprezente: în aerul pe care îl respirăm, în apa pe care o consumăm și chiar în alimentele pe care le ingerăm.

Ce sunt microplasticele?

Microplasticele pot fi împărțite în două categorii. Pe de o parte, există particulele create în mod intenționat, cum ar fi microbeads (bile mici de plastic) utilizate în produse de îngrijire personală, precum exfoliante sau paste de dinți. Pe de altă parte, sunt microplasticele secundare – particule rezultate din degradarea lentă a obiectelor de plastic mai mari, cum ar fi sticle, sacoșe, haine sintetice sau diverse articole de uz casnic. Conform The Guardian, aceste particule se fragmentează treptat atunci când materialele plastice sunt expuse la soare, vânt și apă, ajungând astfel în medii variate, de la râuri și oceane până în organismul uman.

Pericolul invizibil: Microplasticele sunt dăunătoare?

Impactul microplasticelor asupra sănătății umane este un domeniu de cercetare activ. Totuși, studiile efectuate până acum oferă motive serioase de îngrijorare.

Cercetările au evidențiat particule de microplastic în plămâni, placentă, sânge, creier, spermatozoizi și alte țesuturi umane. Odată ce ajung în organism, se presupune că microplasticele pot provoca inflamații, stres oxidativ și chiar dereglări hormonale. Conform unui studiu, acestea pot depăși bariera placentară și ajunge la făt înainte de naștere, fapt ce poate avea implicații pe termen lung asupra sănătății dezvoltării.

Mai mult, s-au identificat și posibile corelații între microplastice și afecțiuni neurologice, cancer sau probleme cardiovasculare. Studiile efectuate pe animale arată efecte negative asupra sistemelor imunitar și reproducător – efecte ce pot avea echivalente și în sănătatea umană.

Prezența microplasticelor: De la vârfuri montane la corpul uman

Microplasticele au fost identificate în cele mai îndepărtate și izolante colțuri ale planetei – de la crestele munților Everest până în gheața Antarctică. Acestea au fost detectate și în nori și aer, ceea ce demonstrează cât de ușor pot fi transportate de vânturi și precipitații.

În ceea ce privește organismul uman, microplasticele au fost descoperite în sânge, lapte matern, măduvă osoasă, testicule și chiar în creier. Ele pot pătrunde în corp prin diverse căi:

– Ingestie: Consumul de fructe de mare, apă îmbuteliată, ceaiuri sau alimente procesate.
– Inhalare: Aerul din locații închise sau zone urbane poate conține particule de microplastic.
– Contact direct: Utensilele de bucătărie sau articolele vestimentare sintetice pot transfera microfibre de plastic.

Estimările indică faptul că un adult poate ingera până la 4.000 de particule de microplastic anual doar prin consumul de apă.

Microplasticele în modă: Cum influențează hainele noastre planeta?

Industria modei este un factor principal în poluarea cu microplastice. Aproximativ 70% dintre articolele vestimentare produse la nivel global conțin fibre sintetice precum poliester, nailon, acril sau elastan. Acestea derivă din plastic și se degradează rapid în timpul spălărilor. De fapt, fiecare ciclu de spălare poate elibera sute de mii de microfibre în apele reziduale, care ajung ulterior în medii acvatice.

Ce poți face:

– Verifică etichetele hainelor: Evită materialele sintetice când este posibil.
– Alege materiale naturale precum bumbacul organic, cânepa sau inul.
– Spală hainitele mai rar și la temperaturi mai scăzute, folosind pungi speciale pentru colectarea microfibrelor.