De-a lungul anilor, consumatorii din întreaga lume au fost încurajați să opteze pentru ambalajele din sticlă în detrimentul celor din plastic, percepute ca fiind mai igienice, mai ecologice și mai sigure pentru sănătate. Sticla a devenit asociată cu eleganța, durabilitatea și, în mod decisiv, cu protecția mediului. Totuși, un studiu recent efectuat în Franța contestă aceste concepții fundamentale. Finanțat de Agenția Franceză pentru Siguranța Alimentară și Consiliul Regional Hauts-de-France, studiul dezvăluie un adevăr incredibil și paradoxal: sticlele din sticlă pot conține de până la 50 de ori mai multe microplastice comparativ cu ambalajele din plastic, carton sau doze metalice.
Această descoperire contrazice așteptările consumatorilor și ridică întrebări serioase privind siguranța produselor considerate de mult timp superioare. „Ne așteptam la un rezultat diferit”, a declarat Iseline Chaïb, doctorandă și coordonatoarea studiului, evidențiind surpriza resimțită de echipa de cercetare față de rezultate. Analizele au arătat că băuturi precum cola, ceaiurile reci, berea și limonadele, ambalate în sticle de sticlă, conțin, în medie, 100 de particule de microplastice pe litru. Spre comparație, aceleași tipuri de băuturi, atunci când sunt îmbuteliate în plastic sau carton, au un nivel de contaminare mult mai scăzut, de doar 2 până la 20 de particule pe litru.
Aceasta este o alertă puternică pentru toți cei care cred că au ales opțiunea mai sănătoasă și mai responsabilă evitând plasticul. Realitatea pare a fi mult mai complexă.
Cum pătrund microplasticele în băuturile din sticlă: vinovata principală – capsulele metalice
Cea mai semnificativă descoperire a cercetării este identificarea sursei principale a contaminării: vopseaua care acoperă capsulele metalice destinate sigilării sticlelor. Pe parcursul procesului de producție, depozitare și transport, aceste capsule suferă mici zgârieturi cauzate de frecare. Particule minuscul care se desprind din stratul de vopsea ajung în lichid și, în cele din urmă, sunt ingerate.
„Particulele identificate în băuturi aveau exact aceeași formă, culoare și compoziție ca vopseaua capsulelor care sigilează sticlele din sticlă”, a declarat coordonatoarea studiului. Confirmarea oficială a fost oferită și de Agenția Franceză pentru Siguranță Alimentară, care a subliniat că aceste microparticule ajung în băuturi în momentul manipularii sticlelor și capselor.
Deși impactul acestor microplastice asupra sănătății umane nu este complet elucidat – lipsind în continuare date toxico-logice clare – studiul aduce în prim-plan un pericol invizibil, ignorat anterior. Prezența microplasticelor în băuturile cotidiene nu mai este o ipoteză ambiguă, ci o realitate științific demonstrată.
Un aspect remarcabil al concluziilor studiului este diferența semnificativă între tipurile de băuturi. Așa că, apa îmbuteliată și vinul – în special cel ambalat cu dop de plută – prezintă un număr mult mai redus de particule. Media este de 4,5 particule pe litru în sticlele de sticlă pentru apă, și doar 1,6 în recipientele din plastic sau carton. De ce există această disparitate?
Răspunsul se află în metoda de ambalare: băuturile necarbogazoase, precum apa și vinul, nu sunt ambalate sub presiune, evitând stresul mecanic similar, iar capsulele metalice sunt utilizate mai rar – vinul.
