Se pare că melcii de grădină au devenit veninoși recent. Ce asocieri îți vin în minte când te gândești la un simplu melc de grădină? Lent? Lipicios? Veninos? Probabil că la ultimul ridici o sprânceană, dar un nou studiu afirmă că melcii de grădină, aparent inofensivi, se încadrează într-o categorie surprinzătoare: aceea a animalelor veninoase, conform unei noi definiții a ceea ce înseamnă „venin”.
Potrivit acestei noi definiții, melcii de grădină sunt considerați veninoși. Această redefinire radicală sugerează că orice secreție ce produce un „fenotip extins negativ” într-un alt organism viu poate fi considerată venin. Pe scurt, nu contează dacă există colți: dacă secreția ta are un efect dăunător asupra altui animal, în avantajul tău, se califică drept venin.
„Această redefinire ne ajută să percepem veninul nu ca pe o armă limitată, ci ca pe o strategie evolutivă larg răspândită. Dacă observăm ce face un țânțar cu trompa sa atunci când te mușcă, practic injectează toxine care suprimă sistemul imunitar, permițându-i să se hrănească fără să fie alungat. La nivel molecular, seamănă foarte mult cu ceea ce se întâmplă când o viperă mușcă un iepure, de exemplu”, afirmă dr. Ronald Jenner, expert în veninuri la Muzeul de Istorie Naturală din Londra (Anglia) și autorul principal al studiului.
„Conceptual, ne referim la același mecanism: un conflict între două organisme, mediat prin toxine injectate. Aceasta este, de fapt, noțiunea de venin”, spune specialistul.
Melcii de grădină sunt veninoși. Și nu sunt singurii
Conform acestei definiții, o mulțime de creaturi neașteptate sunt incluse în rândul celor „veninoase”: de la afide și cicade la melci și limacși. Deși par foarte diferiți de șerpi sau păianjeni, toți acești organisme utilizează secreții pentru a manipula alte viețuitoare în propriul lor avantaj.
Exemple? Cicadele, afidele și ploșnițele eliberează substanțe care blochează apărarea plantelor, în timp ce sug seva acestora. De fapt, cele mai vechi forme de venin identificate la insectele din grupurile Hymenoptera (adică viespi, albine și furnici) și Hemiptera (cum sunt ploșnițele și afidele) vizau plantele. Veninurile care vizează animale au apărut mult mai târziu în evoluție, scrie IFL Science.
Cum utilizează melcii veninul?
Lucrurile devin și mai fascinante în universul melcilor de grădină, unde unii indivizi folosesc săgeți acoperite cu toxine pentru a influența comportamentul partenerilor de împerechere (iar unele specii, cum ar fi melcii conici, sunt deja celebri pentru veninul lor). La rândul lor, muștele Calliphoridae folosesc organele genitale prevăzute cu țepi pentru a injecta în femele o substanță care le împiedică să se reproducă ulterior. Astfel, concluzia studiului este clară: veninul nu este doar o armă pentru vânătoare, ci poate fi și un instrument de manipulare complexă.
Această redefinire, care oferă un fel de „rebranding” pentru modestul melc de grădină, ar putea deschide noi căi importante în cercetarea veninurilor. O înțelegere mai profundă a acestor forme „neconvenționale” de venin ar putea conduce, în timp, la descoperiri medicale, soluții inovatoare în agricultură sau chiar la dezvoltarea unor noi medicamente cu un impact major.
Studiul a fost publicat în revista Trends in Ecology & Evolution.
Îți recomandăm să citești și:
– Test de cultură generală. Care animal are cel mai sensibil simț al mirosului?
– Cea mai mică specie de vidră din lume a fost redescoperită în
