Mariana Nicolesco, Diva Divina. Sănătate, amor și glorie

Soprana Mariana Nicolescu a murit la 73 de ani. Nu se cunosc cauzele, dar nici nu mai contează care sunt acestea… S-a dus o viață de om, o personalitate marcantă a românilor, s-a dus „un suflet omenos și un prieten fără egal”, așa cum a descris-o un prieten al familiei Nicolesco – Varia.

Mariana Nicolesco a fost o perlă în cultura și arta românească, dar și în cea a culturii muzicii clasice internaționale. A fost Regina del Belcanto, Primadonna Assoluta, Diva Divina pe cele mai renumite scene și în principalele săli de concert ale lumii.

Mariana Nicolesco a fost o doamnă de poveste, o divă adevărată, un talent, un om determinat, un om dedicat, un om pentru care primau valori precum dragostea, încrederea, loialitatea, pasiunea. Un om care timp de peste 25 de ani s-a ocupat de tinerele talente, de tinerii artiști, de tinerii ei prieteni, așa cum îi numea pe elevii pe care îi pregătea în cadrul Concursului Internațional de Canto „Hariclea Darclee”.

Mariana Nicolesco avea eleganță în orice

Mariana Nicolesco avea o eleganță în orice. În atitudine, în voce, în gândire, în discurs, în exprimări, în maniera cu care transmitea mesaje, în vestimentație, în cântec. Avea un zâmbet fermecător, optimist, un ton pozitiv, o ardere interioară care-i molipsea și pe alții.

Eleganța era o etichetă cu care probabil s-a născut. Punea frumosul înaintea urâtului. Punea calitățile înaintea defectelor. Despre defecte a făcut o analiză interesantă, în 2001, într-un interviu acordat Eugeniei Vodă, prezentatoarea și realizatoarea celebrei emisiuni de la TVR1, „Profesioniștii”.

„Eram la New York, iar renumita publicație New York Post scria după triumful unei spectacol al meu, La Traviata – Mariana Nicolesco este exact tipul de soprană care declanșează pasiuni și adevărate bătălii între fani și eventualele ei defecte vor fi întotdeauna mult mai interesante decât calitățile altor persoane”.

„Nu mi-ar plăcea să mor”

„Niciodată nu am putut face lucrurile altfel decât intens”, îi dezvăluia soprana Eugeniei Vodă.  „Altfel decât cu o ardere maximă, cu sentimentul că nu există niciun obstacol pe care eu nu-l pot trece. Si chiar dacă lecția vieții m-a învățat că nu este chiar așa, am rămas cu acest spirit. Nu mă tem de nimic”. „Nu mă tem de nimic”, spunea fără ezitare, doamna Nicolesco. Sau poate nu voia să considere că există vreun lucru de care să-I fie teamă. Poate nega. Poate ascundea această teamă.

În același interviu acordat emisiunii Profesioniștii, întrebată cum și-ar dori să moară, Mariana Nicolesco a răspuns imediat că nu i-ar plăcea să moară, că nu se gândește la moarte și nici nu vrea să se gândească la așa ceva. Și de ce s-ar fi gândit? Mariana Nicolesco avea un spirit jovial, rezona la glume, îi plăceau glumele, avea un râs molipsitor și autentic.

Detesta aroganța

Era realistă, dar uneori și idealistă. Învățase de la marii oameni că în viață trebuie să rămâi umil, disponibil, gentil. Ura aroganța. Detesta obrăznicia. O deranja insolența. Era un om al emoțiilor fără de care spunea că nu se poate trăi. Le dorea tuturor, și ei însăși, sănătate, amor și glorie.

„Sănătate pentru că fără ea nu am putea face nimic și nu ar fi nici amorul, nici gloria, Amorul  – consider ca dragostea este experiența cea mai importantă a vieții noastre, iar Gloria de la un punct înainte nu mai are nimic in comun cu succesele și triumfurile, funcționează în sine ca un mit”.

A studiat muzica la Brașov

Relația Divei Divina cu muzica a început încă din copilăria Marianei Nicolescu (așa cum se numea înainte să părăsească România, la 18 ani, atunci când s-a stabilit la Roma). Era fascinată de acea cutie ciudată, interesantă care emitea sunete minunate, din care se auzeau voci și muzică – radioul.

Interesul Marianei Nicolesco pentru arta cântecului a fost imediat observat de mama ei care a și înscris-o la școala de muzică din Brașov. A urmat Liceul de Muzică, acolo unde i-a fost validat, cu adevărat, talentul vocii. În timpul liceului fiind, zi de zi obișnuia să cânte și să se studieze în fața oglinzii.

„Profesorul de muzică, domnul Mărgineanu, care fusese bariton la Opera din Cluj, iar acum era profesorul lui Ludovic Spiess, starul Brașovului, m-a rugat să facem vocalizele de la nota cea mai joasă, sol, până unde va putea urca vocea mea. Încep să cânt. Nu voi uita niciodată uimirea din ochii lui (…) Întotdeauna am știut că am voce, dar atunci a fost revelată”. Mariana Nicolesco relatează această întâmplare petrecută la vârsta de 14 ani, în emisiunea Profesioniștii.

Viața în Italia și apoi succesul pe marile scene ale lumii

După terminarea studiilor de vioară din cadrul Școlii de Muzică din Braşov, Mariana Nicolesco s-a înscris la Secţia Canto a Conservatorului din Cluj-Napoca, ca mezzosoprană, acolo unde a câştigat o bursă la Conservatorul Santa Cecilia din Roma și de unde s-au deschis porțile ei către succesul internațional. Repertoriul sopranei Mariana Nicolesco a fost vast.

De la stilul baroc la cel contemporan, admirând în special stilul belcanto şi compozițiile lui Mozart şi ale lui Verdi. În 1982, a debutat la Teatrul Scala din Milano, în premiera mondială a operei „La Vera Storia” de Luciano Berio, fiind protagonistă apoi în numeroase noi puneri în scenă, recitaluri şi concerte.

A cucerit publicul care o admirase pe scenele operelor din New York (la Metropolitan Opera), din Munchen, Viena, Paris, Hamburg, Roma, Chicago, Barcelona, Dresda, Tokyo, Salzburg, Rio de Janeiro, Pretoria, Caracas, Toronto, San Francisco, Moscova, București, Viena, Amsterdam, Londra, Monte Carlo, Salzburg, Bruxelles, Puerto Rico, Boston etc.

Pe scurt despre Mariana Nicolesco:

  • A interpretat în premieră mondială Seven Gates of Jerusalem de Krzysztof Penderecki, la celebrarea a 3000 de ani ai Orașului Sfânt, scrie
  • Invitată de Papa Ioan Paul II, a cântat vechile colinde românești în cadrul Primului Concert de Crăciun în Vatican, transmis de Mondovisione și urmărit de peste un miliard de oameni.
  • Interpretările sale au fost considerate de criticul și muzicologul italian Paolo Isotta adevărate „miracole de expresie, tehnică vocală, transfigurare lirică, începând cu mitica ei Traviata de debut“, la Maggio Musicale Fiorentino – operă în care avea să strălucească de peste 200 de ori pe scenele lumii.
  • A revenit în România în 1991, apărând pentru prima data în fața publicului din țară, la Ateneul Român din București, susținând trei concerte consecutive. Artista declara atunci: „Au fost seri de neuitat, seri incandescente, magice. A fost o formidabilă comuniune prin muzică cu un public atât de cald, de sensibil, de receptiv. Mă simțeam, în sfârșit, acasă“. Oferă ulterior, în fiecare an, Concerte Extraordinare cu Orchestra Simfonică a Filarmonicii George Enescu, între altele celebrând în 1993 cei 125 de ani și în 1998 cei 130 de ani ai acesteia.
  • Conform unei cercetări efectuate de prof. dr. Stephan Poen, Haricleea Darclée și Mariana Nicolesco au avut cele mai multe premiere absolute pe scena Teatrului La scala din Milano.
  • A primit Ordinul Național Steaua României în grad de Mare Cruce (2008) și este Comandor al Ordinului Steaua Solidarității Italiene (2004). Guvernul Franței i-a acordat titlul de Ofițer al Ordinului Artelor și Literelor (2000).
  • Aproape 3000 de tineri artişti din 50 de ţări şi 5 continente au venit din 1995 încoace la Festivalul, Concursul Internaţional de Canto purtând numele Haricleei Darclée şi la Cursurile de Măiestrie Artistică, Master Classes
  • A fost căsătorită cu Radu Varia (82 de ani), reputat istoric și critic de artă, apropiat al celor mai mari artiști și scriitori ai ultimelor decenii. La facultate, a fost studentul profesorului Tudor Vianu, la 18 ani i-a cunoscut pe Mihail Sadoveanu și pe Tudor Arghezi. În 1966 și 1967, la Paris fiind, i-a cunoscut pe Eugen Ionesco și pe Emil Cioran, iar în 1971 a fost lui Mircea Eliade la Chicago
  • În copilărie, visul ei era să devină balerină pe gheață.
  • Dacă ar fi fost posibil acest lucru, și-ar fi dorit ca după o noapte „la dospit” sub pernă, a doua zi să știe pe dinafară toate partiturile musicale
  • A fost singurul copil la părinți, provenind dintr-o familie educată și iubitoare.
  • Din 1993, Mariana Nicolesco este Membru de Onoare al Academiei Române.
  • Mariana Nicolesco s-a născut la 28 noiembrie 1948, în comuna Găujani, judeţul Giurgiu și a murit pe 14 Octombrie 2022, la București.

Bibliografie:

https://acad.ro/acad_membri/membri/Nicolesco_Mariana.html

https://jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/viata-mea-e-un-roman/mariana-nicolesco-a-vrut-sa-fie-balerina-pe-gheata-60860.html

Vă mai recomandăm să citiți și:

Aretha Franklin, regina muzicii soul

ASCULTĂ AICI! Primele imagini color ale Telescopului Webb, transformate în muzică

Muzica poate îmbunătăți memoria. Ce spun cercetătorii despre asta?

Test de cultură generală. Cine a scris muzica pentru imnul României?



Postari asemanatoare :

468 ad

Comments are closed.