În urmă cu aproximativ 90.000 de ani, în peștera Denisova din Munții Altai din Siberia, a existat un hominid cu o origine remarcabilă: mama sa era Neanderthal, iar tatăl său Denisovan. Această descoperire revoluționară a fost dezvăluită într-un studiu publicat pe 22 august 2018 în prestigioasa revistă Nature, marcând prima dată când a fost identificat clar un individ ce provine din două grupuri umane arhaice separate.
O descoperire uimitoare: un hibrid între două specii umane primordiale
Fragmentul osos care a condus la această concluzie a fost găsit de o echipă de cercetători condusă de Viviane Slon și Svante Pääbo de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă din Leipzig, Germania. Osul a fost descoperit în cadrul unei cercetări sistematice a peste 2.000 de fragmente osoase recuperate din Peștera Denisova, unde anterior fuseseră identificate fosile ale ambelor grupuri – Neanderthali și Denisovani.
Analizele ADN realizate pe acest fragment au indicat că individul, poreclit „Denny”, era o fată de aproximativ 13 ani. Surprinzător, ADN-ul mitocondrial al lui Denny — transmis doar pe linie maternă — era similar cu cel al unui Neanderthal. Secvențierea completă a genomului a arătat că 40% din ADN-ul său era Denisovan, restul fiind legat de Neanderthali. Aceste informații sugerează decisiv că unul dintre părinți era Denisovan, iar celălalt Neanderthal.
Cum s-a confirmat că mama era Neanderthal și tatăl Denisovan?
Pentru a verifica această origine mixtă, cercetătorii au comparat genomul lui Denny cu cele ale altor Neanderthali și Denisovani cunoscuți — și chiar cu ADN-ul oamenilor moderni provenind din Africa. Analizele detaliate ale cromozomilor au relevat că pe anumite secvențe genetice, originea avea caracteristici distincte: unele erau compatibile cu Neanderthalii, iar altele cu Denisovanii, în proporții aproape egale. De asemenea, variațiile genetice au sugerat că aceste mostre erau suficient de divergente pentru a exclude ideea unei populații deja amestecate — ceea ce susține teoria că Denny era un descendent de primă generație al celor două grupuri.
Ce semnificație are această descoperire?
Această descoperire este considerată „absolut fascinantă” de către cercetători, inclusiv geneticianul Pontus Skoglund de la Institutul Francis Crick din Londra, deoarece oferă dovezi directe ale reproducerii între diverse grupuri de hominizi arhaici, ceea ce până atunci era dedus doar indirect din variația genetică a oamenilor moderni.
Deși se știa că Homo sapiens s-a încrucișat atât cu Neanderthalii, cât și cu Denisovanii, dovezile directe ale unei descendențe imediate între cele două grupuri erau absente. Această lacună a fost completată prin studiul genomului lui Denny, care a oferit prima dovadă genetică clară a unui astfel de amestec.
Cum coexistau aceste grupuri umane?
Peștera Denisova reprezintă un sit arheologic extrem de semnificativ, având în vedere că este unul dintre puținele locuri unde fosile ale ambelor grupuri (și chiar ale oamenilor moderni) au fost descoperite în același strat geologic. Această suprapunere geografică sprijină concepția că interacțiunile dintre cele trei ramuri ale genului Homo nu erau doar posibile din punct de vedere al localizării, ci și foarte probabile.
Ar putea fi Denny un caz excepțional?
Deși este primul exemplu cunoscut, faptul că un astfel de individ a fost identificat într-o mostră relativ mică (doar 2.000 de fragmente osoase, având în vedere că există mii sau chiar milioane nedescoperite) sugerează că reproducerea între Neanderthali și Denisovani ar fi putut fi mai frecventă decât se anticipa.
Cu toate acestea, păstrarea ident
