Straturile de argilă de pe Marte pot atinge sute de metri în înălțime. Deoarece formarea lor necesită apă, aceste depozite au captat atenția oamenilor de știință care sunt dornici să găsească dovezi ale vieții anterioare pe Planeta Roșie.
Un nou studiu sugerează că majoritatea acestor formațiuni s-au creat în apropierea corpurilor de apă stagnante, precum lacurile, care erau frecvente pe Marte acum miliarde de ani. Un astfel de mediu ar fi înlesnit reacțiile chimice necesare pentru a forma aceste straturi minerale bogate în argilă și ar fi putut oferi combinația optimă de apă, minerale și stabilitate pentru apariția vieții.
Studiul a fost publicat în revista Nature Astronomy.
„Aceste regiuni aveau multă apă, dar nu prea multă variație în ceea ce privește topografia, ceea ce le făcea foarte stabile. Dacă terenul este stabil, nu îți distrugi potențialele habitate. Condițiile favorabile pot fi menținute o perioadă mai lungă”, a declarat autoarea principală a studiului, Rhianna Moore, care a efectuat cercetarea în perioada postdoctorală la Jackson School of Geosciences a Universității Texas din Austin (SUA).
Ce indică straturile groase de argilă de pe Marte?
Cercetarea a fost efectuată în cadrul Center for Planetary Systems Habitability de la UT, care examinează originile și condițiile necesare dezvoltării vieții pe Pământ și pe alte corpuri cerești. În prezent, Moore face parte din echipa NASA care susține misiunea Artemis spre Lună.
Cercetătorii sugerează că straturile groase de argilă de pe Marte ar putea indica și un dezechilibru în ciclul apei și carbonului în trecut, ceea ce ar putea explica absența aproape totală a rocilor carbonatate în zonele în care, pe Pământ, acestea s-ar fi format natural.
Acum câteva miliarde de ani, Marte era o lume umedă, cu râuri și lacuri, ale căror urme sunt vizibile și astăzi în peisajul marțian. Straturile de argilă s-au dezvoltat în acea perioadă, dar până la acest studiu nu era clar în ce tip de medii s-au format și ce rol a avut terenul în evoluția lor, scrie Phys.org.
Moore a analizat imagini și date despre 150 de depozite de argilă identificate anterior într-un studiu global realizat cu ajutorul sondei Mars Reconnaissance Orbiter a NASA. A studiat caracteristicile topografice ale acestora și apropierea lor față de alte formațiuni geologice, cum ar fi fostele corpuri de apă.
A descoperit că argilele se găsesc, în general, în zone joase, aproape de fostele lacuri, dar nu în apropierea rețelelor de văi, unde apa ar fi circulat mai intens. Acest echilibru între alterarea chimică (care încurajează formarea argilei) și eroziunea fizică (care ar putea să o distrugă) a permis conservarea acestor straturi în decursul timpului.
Diferența dintre Planeta Roșie și Pământ
Tim Goudge, coautor al studiului și profesor la Departamentul de Științe ale Pământului și Planetelor din cadrul aceleași universități, afirmă că aceste medii de pe Marte sunt similare cu regiunile tropicale de pe Pământ, unde se întâlnesc frecvent depozite groase de argilă.
„Pe Pământ, cele mai groase straturi de argilă se formează în medii umede, acolo unde eroziunea fizică este minimă și nu afectează produșii de alterare care s-au creat recent. Rezultatele noastre sugerează că același principiu se aplică și pe Marte, iar indiciile arată că și condițiile umede au fost prezente acolo”, a adăugat el.
Cu toate acestea, aceste argile reflectă
