Un studiu realizat în august 2024 de o echipă de cercetători dirijată de geneticianul Michael Snyder de la Universitatea Stanford indică faptul că procesul de îmbătrânire umană nu urmează un parcurs liniar, ci este caracterizat de două culmi de schimbare biologică semnificativă: prima în jurul vârstei de 44 de ani și a doua în jurul vârstei de 60 de ani. Cercetarea, care a urmărit 108 adulți pe o durată de câțiva ani, evidențiază că în aceste două etape, la nivel molecular, organismul suferă modificări mult mai drastice decât în restul existenței.
### Pragul de 44 de ani, prima etapă
Cercetații din studiu au donat în mod constant probe biologice, având în medie 47 de mostre fiecare, pe parcursul a 626 de zile. Cel mai activ participant a oferit 367 de probe. Astfel, cercetătorii au analizat 135.239 de markeri biologici (ARN, proteine, lipide și componente ale microbiomului din piele, intestin, cavitate nazală și cavitate bucală), generând peste 246 de miliarde de date ulterior procesate pentru descoperirea tiparelor de îmbătrânire. Rezultatele au arătat că 81% din moleculele studiate și-au modificat concentrața într-un mod evident în timpul uneia sau ambelor etape stabilite, în mijlocul decadei a cincea de viață și la începutul celei de-a șaptea. În jurul vârstei de 44 de ani, au fost observate schimbări în moleculele legate de metabolismul lipidelor, cofeinei și alcoolului, dar și cu riscurile de afecțiuni cardiovasculare, precum și tulburări ale pielii și mușchilor.
### Al doilea vârf este legat de disfuncții metabolice și imunității
În jurul vârstei de 60 de ani, al doilea val de îmbătrânire accelerată a fost marcat de schimbări moleculare care influențează metabolismul carbohidraților și cofeinei, reglementarea sistemului imunitar, funcțiile renale și riscurile sporite de boli cardiovasculare. Deși prima culme coincide cu perioada în care femeile intră în perimenopauză, cercetătorii au demonstrat că și bărbații experimentează schimbări biologice similare, ceea ce sugerează implicarea altor mecanisme în acest proces. „Este posibil ca menopauza să contribuie la modificările observate la femei, însă există factori mai generali care influențează ambele sexe. Identificarea acestor factori ar trebui să devină o prioritate în cercetările viitoare,” a declarat Xiaotao Shen, principalul autor al studiului, actualmente la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore.
Studiul susține ipoteze anterioare formulate pe baza cercetărilor pe animale, care sugerează că îmbătrânirea are o structură etajată, nu una uniformă. Deși eșantionul de participanți este relativ mic și acoperă o gamă de vârstă restrânsă (25–70 de ani), rezultatele oferă o bază solidă pentru studii viitoare care să investigheze mai detaliat cum se transformă corpul uman de-a lungul decadelor.
