Jane Austen, scriitoarea care a publicat sub anonimat. „Fii tu însuţi, nu persoana care vrea cel de lângă tine să fii”

Jane Austen este una dintre cele mai cunoscute și mai apreciate scriitoare din literatura engleză. Cărțile ei au fascinat de-a lungul timpului cititori din întreaga lumea și au constituit surse de inspirație pentru numeroase filme, adaptări pentru micul sau marele ecran, piese de teatru și teatru radiofonic, fapt cu atât mai impresionant cu cât cariera sa literară a cuprins scrierea a doar șase romane.

În ordinea publicării, acestea sunt „Sense & Sensibility”, „Pride & Prejudice”, „Mansfield Park”, „Emma”, ​​„Northanger Abbey” și „Persuasion”.

Jane Austen a fost una dintre primele scriitoare care a creat personaje realiste și complexe. Și, cu toate că personajele sale sunt reprezentate de limbajul formal și eticheta socială de acum 200 de ani, ele sunt de actualitate, regăsindu-se  ușor în viața noastră de zi cu zi.

De ce Jane Austen încă impresionează?

Spre deosebire de alte romane publicate în vremea în care a trăit, cărțile lui Austen abundă în dialoguri și mai puțin în descrieri.

Jane Austen este, de asemenea, o scriitoare plină de umor, romanele ei fiind asezonate cu pasaje satirice scrise cu inteligență și pricepere, iar ironiile fine și amuzante pe care le inserează se bazează pe o înțelegere desăvârșită a contextului social.

Dar acest aspect poate fi ignorat de unii cititori tentați să-i încadreze operele în genul romanelor de dragoste. Și, chiar dacă nu ar fi departe de adevăr, având în vedere faptul că toate cele șase roamane ale sale sunt și despre dragoste, aventuri, flirturi și escapade sentimentale, ele reprezintă mai mult de atât.

Poveștile cărților lui Austen explorează în mod activ relațiile de gen, puterea, banii, educația, responsabilitățile parentale și căsătoria prin prisma ochiului feminin.

Tema căsătoriei

În romanele sale, Jane Austen sugerează necesitatea egalității între sexe. Eroinele ei sfidează normele de gen și se implică în acțiuni sau activități care ar putea intriga normalitatea unor timpuri reprezentate de propriile reguli și tipare. Austen trăia într-o vreme în care femeile aveau foarte puține drepturi legale, sociale sau economice. Foarte puține femei din clasa superioară și mijlocie aveau dreptul la proprietăți și acces la o educație formală. De asemenea, femeile care munceau erau stigmatizate. Statutul unei femei depindea de cel al bărbatului. Astfel, o femeie necăsătorită era responsabilitatea tatălui ei, dar odată ce-și schimba statutul prin mariajul cu un bărbat, ea se afla cu totul sub controlul acestuia. La fel copiii și orice proprietate.

Cu toate acestea, până la urmă, pentru cele mai multe dintre femei, căsătoria rămânea singura opțiune de supraviețuire respectabilă. Astfel, în timp ce romanele lui Jane Austen se învârt în jurul căsătoriei, ideile trebuie privite și din perspectiva socială, deoarece Austen încerca să scoată în evidență, de fapt, cât de important a fost aspectul căsătoriei pentru majoritatea femeilor.

Dacă pentru unele căsătoria reprezenta o chestiune de bogăție și statut, pentru altele era pur și simplu vorba de supraviețuire. Aveau nevoie de un acoperiș deasupra capului, aveau nevoie să se salveze de sărăcie și fugeau de perspectiva transformării lor în simple servitoare care ajungeau să fie singure la bătrânețe. Dar căsătoria este descrisă de Austen și în termeni mai optimiști și delicați, oferind în același timp exemplele unor personaje care se căsătoresc din dragoste și care sunt capabile de stimă și respect reciproc, unde soția nu este o posesiune ci un om tratat ca pe un egal al bărbatului.

Invovatoare în tehnici ale scrisului

Jane Austen a fost considerată un geniu literar și a fost pionier al unor noi tehnici de scriere. Romanele autoarei sunt scrise la persoana a treia de un narator omniscient care are acces la gândurile și sentimentele personajelor. Nu se aventurează în descrieri ample, în schimb se concentrează pe vorbirea și acțiunea personajelor ei, astfel o mare parte a operei sale, datorită abundenței dialogurilor, se prezintă parcă sub forma unor piese de teatru.

Jane Austen a folosit în scrierile sale un stil literar cunoscut sub numele de „discurs indirect liber” sau „stil indirect liber”, în care vocea naratorului pare să capete valențe ale vocii personajului, ceea ce-l face oarecum confuz pe cititorul care, de la un moment dat, poate pierde controlul asupra sursei care emite gândurile și vorbele așternute pe hârtie.

Deși nu ea este inventatoarea acestui stil de scriere, Jane Austen s-a numărat printre primii scriitori care s-au folosit de această tehnică în romanele sale.

„N-au mai putut exista două suflete atât de sincere, nici gusturi atât de asemănătoare, nici sentimente atât de la unison, nici priviri atât de îndrăgostite ca ale lor. Şi acum erau ca nişte străini; nu, mai rău ca nişte străini, pentru că nu se mai puteau cunoaşte. Era o înstrăinare eternă. Când vorbea, îi auzea aceeaşi voce şi-i desluşea acelaşi suflet.” (Jane Austen, „Persuasiune”)

„Dacă o femeie îşi ascunde sentimentele cu aceeaşi iscusinţă şi faţă de obiectul afecţiunii sale, poate rata şansa de a-l captiva, şi atunci n-ar fi decât o slabă consolare să crezi că lumea nu ştie nimic… Suntem toţi în stare să facem începutul singuri – o anumită preferinţă este destul de firească; dar prea puţini dintre noi sunt în stare să se îndrăgostească cu adevărat, fără încurajare. În 9 cazuri din 10 e mai bine ca o femeie să arate mai multă afecţiune decât simte.” (Jane Austen, „Mândrie și prejudecată”)

Scurtă biografie a lui Jane Austen

Jane Austen (1775 – 1817), al șaptelea copil al familiei, a fost fiica unui preot din Hampshire-ul rural al secolului al XVIII. Jane s-a apucat de scris dintr-o joacă, în familia ei cititul cu voce tare fiind o practică obișnuită și plăcută de toți cei ai casei. Provenind dintr-un mediu respectabil, în care s-a pus baza pe educație, Jane și toți ceilalți frați ai ei au fost constant îndemnați să citească și să studieze, explorând numeroasele cărți pe care le aveau în bibliotecă. Deși în romanele sale apar des temele dragostei și a căsătoriei, Jane Austen nu s-a căsătorit niciodată. Se spune că a primit o singură cerere în căsătorie pe care a acceptat-o inițial, însă a renunțat la idee în momentul în care a conștientizat faptul că nu va putea fi fericită lângă un bărbat pe care nu îl iubea. În 1811 a publicat, anonim, romanul Rațiune și simțire, în 1813, Mândrie și Prejudecată, în 1814, Mansfield Park, iar în 1816, romanul Emma. Între 1798 și 1799, a scris Mănăstirea Northanger și Persuasiune, ambele romane fiindu-i publicate după moartea sa în 1817 și reprezentând primele care au indicat-o ca autor.

Jane Austen s-a stins din viață la vârsta de 41 de ani, însă cauzele decesului nu sunt clare nici în ziua de astăzi, deși analize mai noi ale simptomelor care au determinat moartea ei sugerează că ar fi murit din cauza tuberculozei contractată de la animale.

Surse:

https://janeaustens.house/

https://www.discoverwalks.com/blog/london/top-10-facts-about-jane-austen/

https://www.britannica.com/biography/Jane-Austen

Vă mai recomandăm să citiți și:

Nimeni nu știe cum să scrie cu stiloul de aur al lui Marin Preda. Fiul scriitorului: „Numai el putea”

Ernest Hemingway, scriitorul american laureat al Premiilor Pulitzer și Nobel pentru Literatură

Test de cultură generală. Ce reprezintă inițialele din numele scriitorului J.R.R. Tolkien?

Cehov, marele scriitor răpus de o boală cumplită



Postari asemanatoare :

468 ad

Comments are closed.