📜 Nașterea Romei: Mitul și Adevărul Istoric al Orașului Etern
În data de 21 aprilie 753 î.e.n., conform tradițiilor și legendelor străvechi, Romulus a fondat orașul care urma să devină centrul civilizației occidentale – Roma. „Ab urbe condita!” („De la fondarea orașului!”) – este expresia latină ce subliniază acest moment în gândirea colectivă a Romei antice, fiind folosită ulterior pentru a cronologia evenimentele semnificative din istoria Romei.
Această zi este marcată în istorie nu doar pentru valoarea sa simbolică și culturală, ci și pentru influența considerabilă pe care Roma a exercitat-o asupra dezvoltării politice, militare, administrative și artistice la nivel global. Totuși, între poveste și realitatea istorică, există numeroase detalii intrigante legate de începuturile capitalei Imperiului Roman.
🔱 Mitul fondării Romei
După povestea mitologică, Roma a fost creată de frații gemeni Romulus și Remus, fii ai zeului războiului Marte și ai preotesei Rhea Silvia. Abandonati pe cursul râului Tibru și salvați de o lupoaică (Lupa Capitolina), cei doi frați au crescut în sălbăticie, fiind ulterior îngrijiți de un cioban.
După ce au ajuns la maturitate, gemenii au hotărât să construiască un oraș acolo unde au fost salvați. Într-o dispută privind alegerea colinei pentru așezare – Palatinul preferat de Romulus versus Aventinul dorit de Remus – Romulus își omorî fratele și devine conducător unic al noii așezări. Astfel, orașul își ia numele de la el: Roma.
Această legendă a fost transmisă de generații de istorici latini, precum Titus Livius și Plutarh, integrându-se în mitologia fondatoare a Romei și contribuind la identitatea culturală romană.
🌊 Alte variante mitologice
Există și alte povestiri legate de formarea Romei, una dintre ele implicând o femeie cu numele Roma, care, alături de eroul troian Eneas și supraviețuitorii distrugerii Troiei, ar fi ajuns în Peninsula Italică. Unii afirmă că Roma însăși ar fi fost cea care a înființat orașul, iar denumirea acestuia i-ar fi fost atribuită în cinstea ei.
Legendele asociate cu Aeneas, glorificate ulterior în „Eneida” lui Vergiliu, au fost promovate în timpul imperial, în special sub domnia împăratului Augustus, care dorea să établize o legătură mitologică între Aeneas și familia sa, gens Iulia.
🏛️ Realitatea arheologică
Dincolo de legende, arheologia furnizează o viziune mai tangibilă asupra originilor orașului Roma. Descoperirile realizate sub Colina Palatină au scos la lumină dovezi ale unor așezări umane datând din secolul al XI-lea î.e.n., mult înainte de anul tradițional al fondării Romei.
Situl arheologic demonstrează existența unor fortificații, locuințe simple și morminte, indicând conviețuirea mai multor comunități latine și sabine. De-a lungul timpului, aceste așezări au fost unite, datorită poziției strategice pe malul Tibrului, aproape de punctul de trecere al râului și în intersecția principalelor rute comerciale și militare.
⌛ Roma – de la un modest sătuc la caput mundi
După stabilirea sa, Roma a evoluat de la o monarhie (753–509 î.e.n.), la un sistem republican (509–27 î.e.n.), și ulterior a devenit un imperiu ce a ajuns să controleze întreaga regiune mediteraneană. Transformările sale au fost caracterizate de inovații în drept, arhitectură, inginerie, armată și guvernare.
Imperiul Roman a fost unul dintre cele mai durabile și influente din istorie,
