Întoarcerea lui Ramses al III-lea în Orientul Apropiat: o descoperire arheologică impresionantă în inima Iordaniei

Întoarcerea lui Ramses al III-lea în Orientul Apropiat: o descoperire arheologică impresionantă în inima Iordaniei

O descoperire arheologică fascinantă în centrul deșertului iordanian reînvie măreția Egiptului antic — însă, de această dată, nu prin splendoarea templelor de-a lungul Nilului sau prin mormintele nobilimii din Valea Regilor, ci printr-o inscripție rară ce menționează numele faraonului Ramses al III-lea, găsită în mijlocul Wadi Rum, în sudul Iordaniei. Această inscripție hieroglifică reprezintă o dovadă impresionantă a influenței egiptene extinse dincolo de limitele geografice cunoscute ale vremii, reflectând o rețea geopolitică și comercială interregională bine stabilită acum mai bine de 3.000 de ani.

Ramses al III-lea: un simbol al puterii în istoria egipteană

Ramses al III-lea (aproximativ 1186–1155 î.Hr.) este deseori recunoscut ca ultimul mare faraon al Regatului Nou — o dinastie ce a atins maximele puterii și expansiunii Egiptului antic. Cunoscut pentru campaniile sale militare decisive împotriva Popoarelor Mării și pentru realizările arhitecturale semnificative, cum ar fi impresionantul templu de la Medinet Habu, Ramses al III-lea a condus națiunea într-o perioadă de tensiuni externe și crize interne. Domnia sa rămâne simbolică pentru efortul Egiptului de a-și păstra prestigiu și control asupra rutelor comerciale interregionale.

Descoperirea recentă din Wadi Rum susține aceste aspecte, oferind o dovadă fizică remarcabilă a activității egiptene într-o zonă situată la sute de kilometri distanță de centrul de putere de la Teba. Inscripția, compusă din două cartușe regale — unul conținând numele său de naștere, iar celălalt numele de tron — subliniază clar că Ramses al III-lea a deținut o formă de control sau influență în această regiune strategică a sudului Levantului.

Importanța geopolitică a inscripției

Conform lui Zahi Hawass, un cunoscut egiptolog și fost ministru al antichităților din Egipt, această inscripție reprezintă o „dovadă esențială” a unei prezențe active egiptene în peninsula arabică și în zona adiacentă deșertului iordanian. Aflat departe de a fi doar o semnătură simbolică, această inscripție devine un mesaj de putere și control – o confirmare că Egiptul nu se limita la Valea Nilului, ci își deschidea orizonturile comerciale, militare și strategice dincolo de granițele sale naturale.

Deșertul iordanian se află exact la intersecția vechilor rute comerciale ce conectau Egiptul, Levantul și Arabia. Probabil frecventat de caravanele de mirodenii și metale prețioase, Wadi Rum putea funcționa ca un punct de trecere sau chiar o zonă de odihnă pentru expedițiile egiptene în regiune. În această lumină, inscripția nu este doar o relicvă — este o punte între epoci și o dovadă a unei lumi globale în stadiu incipient.

Wadi Rum – un nod comercial și o răscruce istorică

Recunoscută astăzi ca una dintre cele mai impresionante destinații turistice ale Iordaniei, cu peisaje deșertice dramatice și formațiuni stâncoase unice, Wadi Rum poartă, în tăcerea vânturilor sale, straturi multiple de civilizații. De-a lungul mileniilor, acest teritoriu a fost locuit și traversat de triburi, comercianți și soldați. Arheologii au descoperit în zonă inscripții nabateene, romane și, mai recent, egiptene — confirmând statutul său de important nod al Orientului antic.

Găsirea inscripției faraonice completează această imagine și oferă oportunitatea de a înțelege mai bine contextul istoric regional. Ministrul Turismului și Antichităților din Iordania, Lina Annab, a