Inteligența Artificială afectează perspectivele Generației Z în privința unei cariere stabile
În 1986, un inventator pe nume David Humble a implementat primul sistem de autoservire într-un magazin Kroger din apropierea orașului Atlanta. Acesta a marcat un moment semnificativ pentru retailerii care sperau să „îmbunătățească veniturile magazinului” și să „compenseze lipsa de personal”, o expresie sofisticată pentru „evitarea angajării angajaților la un salariu mai mare decât cel minim pe economie”, care era, pe atunci, de 3,35 dolari pe oră (comparativ cu 7,25 dolari în prezent).
Mergând rapid spre 39 de ani mai târziu, autoservirea a devenit o normă. În zilele noastre, există peste 217.000 de terminale de autoservire instalate la nivel global, o tehnologie despre care experții în domeniul muncii susțin că elimină între 35% și 40% din locurile de muncă de începător în retail în doar 12 luni de la implementare.
Însă, în contextul defecțiunilor frecvente, supravegherii intense și clasicei „obiect neașteptat în zona de ambalare”, se ridică o întrebare legitimă: cine profită cu adevărat de această tehnologie? Și care este impactul asupra oportunităților Generației Z de a-și construi o carieră?
Generația Z este prima care se confruntă direct cu aceste provocări. Nu doar în cazul autoservirii, ci și în fața expansiunii Inteligenței Artificiale, într-un moment în care mulți dintre aceștia pătrund (sau încearcă să pătrundă) pe piața muncii.
Un raport recent emis de Oxford Economics arată că rata șomajului în rândul absolvenților recenti din universitate din SUA este în creștere, sugerând că „locurile de muncă de începător sunt înlocuite tot mai rapid cu AI”. Printre tinerii cu vârste între 22 și 27 de ani, angajările în domenii STEM, precum informatica, au scăzut cu 8% din 2022, un indiciu clar al unei tulburări semnificative în structura pieței muncii. „Rata șomajului în rândul absolvenților a fost mereu sub media națională, dar această tendință s-a schimbat”, subliniază raportul.
Deși a existat mereu o perioadă de tranziție între terminarea studiilor și primul „job serios”, numărul tinerilor care se confruntă cu dificultăți în a găsi un loc de muncă crește mai repede decât rata generală a șomajului. Acest lucru arată că locurile de muncă entry-level devin din ce în ce mai rare.
Unde se observă aceste modificări mai evident?
Aneesh Raman, director la LinkedIn, împarte aceleași preocupări și a scris recent un articol despre impactul Inteligenței Artificiale asupra locurilor de muncă pentru începători.
„Primul aspect care suferă este nivelul de bază al carierei”, afirmă Raman. El oferă ca exemplu sectorul tehnologic, unde sarcini de bază precum scrierea sau corectarea codului, cândva fundamentul formării juniorilor, sunt acum automatizate prin intermediul AI, chiar dacă tehnologia mai prezintă numeroase limitări.
Transformări similare se observă și în domeniul juridic, unde sarcinile de început sunt preluate de AI, sau în retail, unde chatboții înlocuiesc personalul dedicat relației cu clienții, provocând frustrare aproape universală în rândul consumatorilor, conform celor de la Futurism.
Ce perspective are Generația Z în viitorul profesional?
Deși aceste schimbări par restrânse la industrii specifice, Raman subliniază că piața muncii funcționează ca un ecosistem extrem de interdependent, iar perturbările dintr-un sector pot produce efecte în cascadă la nivel național.
„Dacă dispar rolurile entry-level, cei care nu au conexiuni influente sau un background favorabil vor avea și mai multe dificultăți în găsirea unui parcurs profesional. Iar consecințele unor transformări economice atât de profunde
