Inteligența artificială are capacitatea de a genera convenții sociale asemănătoare celor umane, conform unui nou studiu

O cercetare recentă, efectuată de academicieni de la City St George’s (Universitatea din Londra) și Universitatea IT din Copenhaga, oferă dovezi fascinante în domeniul inteligenței artificiale: modelele lingvistice mari (LLM-uri), precum ChatGPT, pot crea spontan convenții sociale similare cu cele umane. Studiul, menționat de publicația britanică The Guardian, sugerează că atunci când aceste modele AI interacționează în grupuri și sunt lăsate să comunice fără intervenția umană, ele tind să adopte reguli de comunicare și norme comportamentale comparabile cu cele observate în societățile umane.

O nouă abordare a interacțiunii între inteligențele artificiale

F până acum, cercetările asupra LLM-urilor s-au concentrat în principal pe analiza comportamentului fiecărui model în mod individual. Totuși, autorul principal al studiului, Ariel Flint Ashery, cercetător la City St George’s, susține că această metodă este limitativă, deoarece nu reflectă realitatea în care sistemele de inteligență artificială sunt din ce în ce mai frecvent utilizate în ecosisteme complexe, unde interacționează între ele.

„Cele mai multe studii anterioare au tratat LLM-urile izolat, dar sistemele AI din viața reală vor implica din ce în ce mai mulți agenți care interacționează,” a explicat Ashery. „Am vrut să aflăm: pot aceste modele să își coordoneze comportamentul formând convenții, fundamentul unei societăți? Răspunsul este da, iar ceea ce realizează împreună nu poate fi redus la ceea ce fac individual.”

Ce reprezintă „convențiile sociale” în contextul inteligenței artificiale?

În terminologia științifică, o convenție socială este o regulă nescrisă, adoptată informal de un grup pentru a facilita înțelegerea și cooperarea. În cazul oamenilor, aceste convenții includ aspecte precum limbajul, politețea, normele culturale sau regulile de colaborare în societate. Studiul afirmă că modelele AI, atunci când comunică autonom între ele, pot dezvolta propriile versiuni ale acestor reguli: de exemplu, tipuri comune de reacții, preferințe lingvistice sau reguli interne de coordonare.

Aceste constatări sunt relevante deoarece demonstrează că AI-ul nu este doar un instrument pasiv care reacționează la stimuli, ci un sistem activ capabil să învețe prin socializare — un salt semnificativ către crearea unor rețele de inteligențe artificiale capabile să colaboreze eficient într-o manieră organizată.

Implicarea rețelelor de AI: un posibil ecosistem social digital

Conform cercetării, rețelele formate din mai multe agenții AI pot începe să se comporte ca comunități digitale, în care fiecare agent se adaptează la „comportamentul colectiv” și contribuie la crearea unui set comun de reguli. Acest fenomen este influențat de mecanismele de învățare automată, prin care AI-urile încep să identifice modele în interacțiune și să reacționeze corespunzător.

De exemplu, într-o testare în care mai multe modele lingvistice au trebuit să colaboreze pentru a rezolva o sarcină comună, s-au observat apariția unor comportamente similare cu partajarea rolurilor, asumarea responsabilității sau chiar politețea — comportamente des întâlnite în interacțiunile umane.

Implicații pentru viitorul inteligenței artificiale

Studiul provoacă întrebări esențiale cu privire la natura interacțiunii dintre AI și oameni, precum și modul în care aceste sisteme ar putea funcționa în lumea reală, în scenarii ce includ echipe hibride (formate