Încrederea în momente de incertitudine: De ce teoriile conspiraționiste câștigă teren în România contemporană
Într-un cadru marcat de instabilitate socială, dificultăți economice și o inundare de informații adesea contradictorii, teoriile conspiraționiste nu mai sunt doar un fenomen marginal sau excentric. Ele s-au infiltrat în centrul discuțiilor publice românești, influențând modul în care mulți cetățeni percep realitatea și iau decizii. Astăzi, gândirea conspiraționistă nu mai este specifică celor considerați vulnerabili educațional sau social – dimpotrivă, este îmbrățișată de un număr tot mai mare de persoane din diverse categorii, inclusiv indivizi instruiți, influenceri și politicieni.
De ce oamenii inteligenți devin susținători ai teoriilor conspiraționiste
Există o concepție greșită răspândită conform căreia doar cei cu educație limitată ar fi susceptibili la gândirea conspiraționistă. Totuși, cercetările recente și experiențele jurnaliștilor, precum cele ale reporterului CNN Donie O’Sullivan, demonstrează că situația este mult mai complexă. Crizele existențiale, stresul provocat de incertitudini precum pandemia, inflația sau tensiunile geopolitice creează un climat favorabil pentru aceste credințe alternative.
Teoriile conspiraționiste oferă, într-un mod tentant, explicații clare și coerente pentru realități altfel haotice și greu de înțeles. Conform cercetătorului Samuel Veissière, aceste teorii funcționează ca o „ancoră psihologică” – o poveste alternativă care aduce sens într-o lume percepută ca fiind absurdă. În ecosistemul digital contemporan, unde algoritmii rețelelor sociale ne expun selectiv doar la informații care ne confirmă convingerile deja existente, devine foarte ușor să cazi într-o „bula cognitivă” din care adevărul obiectiv este exclus.
În plus, în momente de izolare socială sau pierderi personale, nevoia umană de apartenență și certitudine devine atât de intensă, încât indivizi altfel raționali pot căuta refugiu în teorii care le promit o realitate mai ușor de înțeles.
Impactul teoriilor conspiraționiste în politică
În România, efectele teoriilor conspiraționiste depășesc credințele personale: ele au devenit instrumente politice eficiente. În loc să fie abordate cu scepticism și responsabilitate, unele narațiuni conspiraționiste sunt amplificate – uneori deliberat, alteori din neglijență – de către politicieni.
Conceptualizări precum „statul paralel”, „oculta globalistă” sau „marea resetare” sunt utilizate de unii lideri politici pentru a direcționa frustrarea și neîncrederea cetățenilor către adversarii lor ideologici. Electoratul, dezamăgit de funcționarea deficitară a instituțiilor, devine astfel mai ușor de influențat când i se oferă o variantă simplificată a realității, plină de vinovați imaginari. Consecința este o fragmentare gravă a spațiului public, unde adevărul se relativizează, iar încrederea în știință, presă sau democrație se prăbușește.
Industria conspiraționistă – când manipularea devine profitabilă
Odată cu dezvoltarea tehnologică, teoriile conspiraționiste au evoluat de la un statut de curiozitate ideologică la unul de produs comercializabil. Nu este vorba doar despre idei periculoase: ci și despre o afacere profitabilă care generează sume considerabile. Vloggeri, influenceri sau așa-numiți „experți independenți” speculează temerile populației pentru a vinde produse anti-sistem: de la suplimente naturale și literatură „alternativă”, până la cursuri de autosusținere sau asigurări împotriva colapsului societal.
Acest tip de conținut devine viral grație algoritmilor care recompensează emoția, frica și conflictul. În plus, în
