Pe 12 mai 113 d.Hr., Roma a fost martora unui moment remarcabil: deschiderea Columnei lui Traian, unul dintre cele mai grandioase monumente ale Antichității, ridicat în onorarea împăratului Traian și a victoriilor sale în războaiele dacice. Situată în Forul lui Traian, această coloană comemorativă din marmură de Paros continuă să fie un simbol nu doar al splendorii Imperiului Roman, ci și o sursă prețioasă de imagini referitoare la campaniile militare și relațiile dintre romani și daci.
Monument arhitectural și document istoric
Columna lui Traian se înalță la aproximativ 40 de metri, echivalând cu 144 de pași romani, și este compusă dintr-o coloană cu capitel doric plasată pe un soclu masiv, decorat cu basoreliefuri care ilustrează trofee de război. În Antichitate, deasupra capitelului se afla o statuie colosală a împăratului Traian, turnată în bronz și acoperită cu aur. Aceasta a dispărut în Evul Mediu, probabil fiind topită pentru metalul prețios.
Friza sculptată în spirală ce împodobește coloana are o lungime de aproximativ 200 de metri. Ea cuprinde 155 de scene și peste 2.500 de figuri individuale minuțios realizate. Datorită acestui fir narativ vizual neîntrerupt, unii cercetători au caracterizat monumentul drept „primul film din istorie”.
Scenariul unei epoci: cucerirea Daciei
Scenariile prezentate în reliefuri urmează o secvență tematică și cronologică, reflectând momentele semnificative ale celor două războaie daco-romane: primul (101–102 d.Hr.) și cel de-al doilea (105–106 d.Hr.). Între aceste campanii s-a intercalat un scurt răgaz de pace în care au fost demarate construcții strategice, inclusiv celebrul pod de peste Dunăre de la Drobeta, realizat de renumitul arhitect Apollodor din Damasc, considerat cel mai probabil și creatorul Columnei.
Împăratul Traian domină firul narativ, apărând în nu mai puțin de 58 de scene. Este ilustrat în diverse ipostaze: lider de oști, organizator al operațiunilor de război, strateg în consilii militare, conducător în marșuri și participant activ, deși o singură scenă îl prezintă angajat direct în confruntare — călare, cu mantia fluturândă, într-o postură de cavaler trac, simbolizând puterea și controlul.
Narațiune vizuală a sfârșitului regatului dacic
Columna ilustrează și soarta liderilor daci, în special ultimului rege dac, Decebal. Acesta apare în trei scene memorabile: în bătălia de la Tapae, în scena capitulării — când Decebal, spre deosebire de alți daci care se supun împăratului, rămâne demn, în picioare — și în dramatica lui sinucidere, unde, lângă un copac, regele dac își îndreaptă sabia curbă spre gât. Este un simbol puternic al sfârșitului rezistenței și al prăbușirii unei civilizații în fața expansiunii imperiale romane.
Valoare artistică și istorică
Columna lui Traian nu reprezintă doar o operă monumentală a lumii antice, ci și o sursă inestimabilă de informații despre echipamentul militar roman și dacic, despre strategiile de luptă, tacticile, uniforme ale soldaților, dar și despre viața civilă, relațiile diplomatice și aspecte din cotidianul armatei imperiale. Este, de asemenea, o reprezentare simbolică a modului în care Roma își glorifica conducătorii și își legitima cuceririle.
Influența sa asupra artei și arhitecturii ulterioare este considerabilă,
