În urmă cu 34 de milioane de ani, iguanele s-au mutat pe o distanță mai mare de 8.000 de kilometri.

În urmă cu 34 de milioane de ani, iguanele s-au mutat pe o distanță mai mare de 8.000 de kilometri.

# **Iguanele și cea mai lungă călătorie pe uscat: O enigmă a evoluției**

Acum aproximativ 34 de milioane de ani, iguanele au realizat una dintre cele mai uimitoare călătorii din istoria naturală, aceasta fiind considerată cea mai extinsă migrație documentată a unei specii terestre. Un nou studiu sugerează că aceste reptile au parcurs mai mult de 8.000 de kilometri, plecând din America de Nord și ajungând în arhipelagul Fiji, oferind astfel o soluție unei enigme vechi legate de originea lor.

## **Cum au migrat iguanele din America de Nord spre Fiji?**

Cercetătorii consideră că iguanele au realizat această călătorie remarcabilă navigând pe plute constituite din vegetație. Fenomene naturale, cum ar fi ciclonii, ar fi putut distruge arbori și alte materiale vegetale, creând astfel platforme plutitoare pe care reptilele și, probabil, ouăle lor, au fost transportate de curenții oceanici.

„Imaginați-vă un ciclon care a îngăduit copaci în care se aflau multe iguane și poate ouăle lor, iar aceste structuri plutitoare au fost purtate de curenți spre Pacific,” explică Simon Scarpetta, autor principal al studiului și profesor de știința mediului la Universitatea din San Francisco.

Întrebarea legată de modul precis al migrației a rămas mult timp nerezolvată. Au fost formulate mai multe teorii, inclusiv posibilitatea ca iguanele să fi ajuns în Fiji din America de Sud, trecând prin Antarctica sau Australia. Totuși, analizele genetice recente sugerează că această ipoteză nu este viabilă.

## **Dovezile genetice susțin o migrație din America de Nord**

O analiză genetică detaliată, recent publicată în revista *PNAS*, a arătat că iguanele din Fiji prezintă o relație genetică mai strânsă cu cele din America de Nord decât se estima anterior. ADN-ul lor este asemănător cu cel al speciilor din genul *Diposaurus*, o grupare de iguane care trăiesc în prezent în deșerturile Americii de Nord și care sunt adaptate la condiții extreme de căldură.

Rezultatele au contrazis teoria conform căreia iguanele din Fiji ar fi descendenți ai unei specii dispărute din Pacific. În realitate, acestea par să fi ajuns direct din vestul Americii de Nord, la scurt timp după ce insulele din arhipelag au apărut.

“Faptul că au ajuns direct în Fiji din America de Nord pare incredibil,” afirmă Jimmy McGuire, profesor de biologie la Universitatea din California, Berkeley. “Dar alternativele care sugerează o colonizare graduală nu se aliniază cu dovezile genetice și cu cronologia formării insulelor.”

## **Ce implicații are această descoperire pentru biologia evolutivă?**

Această migrație este un exemplu remarcabil de dispersie transoceanică, un mecanism evolutiv prin care speciile colonizează noi teritorii. Deși este greu de crezut că reptilele pot supraviețui atât de mult pe o plută de vegetație expusă la soare și apă sărată, iguanele se pare că au reușit.

Descoperirea deschide noi perspective asupra modului în care speciile pot traversa distanțe mari și coloniiza insule izolate. De asemenea, studiul subliniază importanța fenomenelor climatice extreme, precum ciclonii, în modelarea distribuției speciilor, chiar și în prezent.

## **Concluzie: Un miracol al naturii**

Iguanele din arhipelagul Fiji sunt un exemplu rar de coloniști ai Pacificului proveniți dintr-un continent îndepărtat. Călătoria lor de peste 8.000 de kilometri ilustrează adaptabilitatea extraordinară a acestor reptile și ne ajută să înțelegem mai bine procesele biogeografice care au influențat biodiversitatea globală.

Această descoperire ne oferă o privire captivantă asupra trecutului și subliniază