Noua Zeelandă – Țara unde oile sunt mai numeroase decât oamenii
Noua Zeelandă este faimoasă nu doar pentru peisajele sale uimitoare, cultura maori și filmele celebre care au fost filmate aici, cum ar fi „Stăpânul Inelelor”, ci și pentru o statistică surprinzătoare: în această națiune cu o populație de aproximativ 5,3 milioane de persoane, există în jur de 23,6 milioane de oi. Aceasta implică faptul că pentru fiecare locuitor există aproape 4,5 oi. Situația devine și mai fascinantă dacă ne uităm la istorie – în 1982, existau 70 de milioane de oi pentru o populație de doar 3,2 milioane de oameni, ceea ce înseamnă 22 de oi pentru fiecare persoană.
Această realitate statistică ilustrează un aspect esențial al economiei și culturii neozeelandeze: relevanța creșterii ovinelor.
Un sector agricol cu tradiție
Din punct de vedere istoric, creșterea oilor a fost una dintre cele mai importante activități economice din Noua Zeelandă și o sursă crucială de venit pentru agricultori. Țara a fost, de-a lungul timpului, un lider global în producția de lână, o industrie care a sprijinit economia rurală timp de multe decenii. În plus, carnea de miel și oaie – exportată în diverse colțuri ale lumii – a devenit asociată cu standarde superioare de calitate, datorită metodei de creștere extensive și pășunilor naturale bogate.
Transformări recente în economie
Totuși, în ultimele decenii, sectorul ovinelor a experimentat anumite scăderi, în special în ceea ce privește piața lânii. Creșterea popularității fibrelor sintetice a scăzut cererea generală pentru lână naturală, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a prețurilor. Din acest motiv, mulți fermieri neozeelandezi și-au schimbat domeniul de activitate sau și-au adaptat fermele la noile cerințe ale pieței.
Orientări alternative: de la lapte la silvicultură
Noua Zeelandă rămâne totuși una dintre cele mai mari națiuni exportatoare de produse lactate din lume, cu firme precum Fonterra, care domină piața internațională a laptelui praf și a altor produse lactate. Multe ferme care anterior se concentraseră pe ovine au fost transformate în ferme de lapte pentru a valorifica potențialul crescut al acestei industrii.
Un alt trend emergent este plantarea pădurilor de pini pe terenurile agricole, o activitate economică în expansiune, datorită cererii globale pentru lemn de construcție. Acest tip de conversie a folosinței terenurilor satisface atât cerințele comerciale, cât și cele legate de sustenabilitate și combaterea schimbărilor climatice.
Concluzie
Noua Zeelandă continuă să fie una dintre cele mai renumite națiuni pentru creșterea ovinelor, chiar dacă ponderea acestei industrii în economie s-a micșorat față de deceniile anterioare. Totuși, imaginea țării ca având mai multe oi decât oameni rămâne prezentă în conștiința colectivă și este un simbol al tradiției agricole vaste și durabile a acestei insule din Pacificul de Sud. Evoluția economică, adaptarea fermierilor și noile direcții de dezvoltare demonstrează că Noua Zeelandă își valorifică resursele diverse, menținând un echilibru între tradiție și inovație.
