O cercetare recentă subliniază efectele economice devastatoare ale schimbărilor climatice: Scăderea veniturilor globale cu 40% în cazul unei creșteri a temperaturii de 4°C
Un studiu nou elaborat de cercetători din Australia oferă o viziune alarmantă asupra impactului economic generat de schimbările climatice. Potrivit informațiilor publicate în revista Environmental Research Letters și preluate de The Guardian, o creștere de 4°C a temperaturilor globale ar putea provoca o diminuare a veniturilor medii pe cap de locuitor cu până la 40%. Acest scenariu, care contrazice estimările anterioare, subliniază riscurile insuficient evaluate ale schimbărilor climatice asupra economiei globale.
O abordare economică modificată
Spre deosebire de modelele economice clasice, acest nou studiu modernizează un model global popular, integrând efectele reale ale fenomenelor meteorologice extreme asupra lanțurilor de aprovizionare, investițiilor și productivității economice. Cercetarea analizează nu doar variațiile mediei temperaturilor globale, ci pune accent pe frecvența și intensificarea extremelor climatice – precum valuri de căldură, inundații, secete sau incendii de vegetație – și impactul sistematic al acestora.
Perturbări economice cauzate de fenomene extreme
„Într-un viitor mai cald, este de așteptat să asistăm la perturbări în lanț ale sistemelor globale de aprovizionare, generate de evenimente meteorologice extreme”, spune dr. Timothy Neal, autorul principal al studiului și cercetător la Universitatea din New South Wales, Australia. Aceste perturbări pot influența simultan diverse regiuni, iar efectele lor pot fi amplificate de interconectivitatea economiei globale, diminuând capacitatea de adaptare și provocând efecte de domino pe piețele internaționale.
Chiar și în scenarii considerate „moderate” – precum o încălzire globală limitată la 2°C, conform obiectivelor Acordului de la Paris – impactul economic projecat este semnificativ. Autorii susțin că, în acest caz, PIB-ul pe cap de locuitor la nivel global ar putea scădea cu circa 16%, mult mai mult decât estimările anterioare de doar 1,4%. Studiul sugerează astfel că subestimarea riscurilor climatice a generat o percepție greșită asupra costului inacțiunii.
Modelele economice tradiționale, depășite
O critică majoră din partea cercetătorilor este că modelele tradiționale abordează schimbările climatice ca fenomene locale, lente și izolate, subevaluând severitatea și complexitatea prejudiciilor provocate. Profesorul Andy Pitman, coautor al studiului, afirmă: „Nu este vorba despre temperaturi medii, ci despre extreme. Acolo se resimte cu adevărat impactul.”
Ignorarea acestor aspecte a dus la politici slabe care au predominate în negocierile internaționale privind clima. Cercetătorii subliniază că evaluările economice inadecvate au avut un rol crucial în întârzierea acțiunii climatice, contribuind la acumularea unor riscuri semnificative.
Un apel pentru politici climatice urgente și ambițioase
Concluziile studiului subliniază necesitatea stringentă pentru politici climatice ambițioase, menite să limiteze creșterea temperaturilor globale și să reducă drastic emisiile de gaze cu efect de seră. Autorii avertizează că, fără acțiuni rapide și coordonate, lume ar putea intra într-o spirale descendentă cu efecte sociale, economice și geopolitice devastatoare.
Această cercetare încurajează factorii de decizie să reevalueze serios riscurile economice asociate cu încălzirea globală și să implementeze măsuri proactive pentru a proteja bunăstarea și stabilitatea globală în decadel următoare.
Concluzie
Noua cercetare realizată de echipa de cercetători australieni recalibrează discuția despre schimbările climatice, concentrându-se mai mult pe riscuri decât pe estimările moderate.
