Specialiștii examinează opțiunea ca Iranul să blocheze Strâmtoarea Ormuz în reacție la posibile atacuri americane asupra facilităților sale nucleare. Această decizie ar avea efecte severe asupra economiei mondiale, având în vedere că prin acest pasaj îngust din Golful Persic circulă 20% din petrolul și gazele globale. Strâmtoarea, cu o lățime de doar 33 km în cel mai îngust punct, transportă zilnic aproximativ 20 de milioane de barili de petrol, valorând anual 600 de miliarde de dolari. Pe aici trece producția din Iran, Irak, Kuweit, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, conform BBC.
Iranul ar putea restricționa traficul prin amplasarea de mine. Blocarea acestui coridor ar afecta grav economiile asiatice. China, care achiziționează 90% din exporturile iraniene de petrol, s-ar confrunta cu creșteri semnificative ale costurilor de producție care ar avea un impact asupra inflației globale. India importă prin strâmtoare jumătate din țițeiul său și 60% din gazele naturale, Coreea de Sud 60% din petrolul brut, iar Japonia aproape trei sferturi. Iranul ar putea opri temporar traficul prin utilizarea minelor cu submarine și nave rapide, dar experții consideră că SUA și aliații ar restabili rapid fluxul prin intervenții militare, similar cu acțiunile din anii 1980 în timpul „războiului tancurilor” Iran-Irak.
Țările din Golf au creat rute alternative. Secretarul de stat american Marco Rubio a calificat o posibilă închidere drept „sinucidere economică” pentru Iran și a îndemnat China să intervină diplomatic. Analistul Vandana Hari afirmă că Iranul „are puțin de câștigat și mult de pierdut” dintr-o astfel de acțiune. Țările din Golf au dezvoltat rute alternative – Arabia Saudită prin conducta Est-Vest (5 milioane barili/zi), EAU prin conducta către Fujairah (1,5 milioane barili/zi), iar Iranul prin conducta Goreh-Jask (350.000 barili/zi). Totuși, aceste opțiuni alternative pot transporta doar 15% din volumul actual al strâmtorii.
