Născută în 1831 într-o familie aristocratică înstărită din Ekaterinoslav (astăzi Dnipro, Ucraina), Blavatsky a manifestat de timpuriu un anumit spirit liber. La vârsta de 17 ani, s-a căsătorit cu Nikifor Blavatsky, un viceguvernator de provincie cu 30 de ani mai în vârstă decât ea, dar a evadat după câteva săptămâni. A urmat o odisee de 25 de ani prin Europa, Asia și America, susținută de bunurile familiei sale și o dorință nestinsă de cunoștințe ezoterice.
Blavatsky afirma că a studiat cu guru hinduși în India, mistici sufi în Persia și lama tibetani – experiențe pe care le-a folosit ulterior ca bază pentru Teosofie. Mulți nu au avut credință în aventurile sale, considerându-le fabricate, dar unele cercetări au validat câteva aspecte ale călătoriei sale inițiatice, existând dovezi că a fost în Constantinopol, Cairo și Bombay în anii 1850, ceea ce era destul de rar pentru o femeie din acea epocă.
Sosirea Helenei în 1873 în New York a marcat o schimbare profundă în viața ei. Fără resurse financiare, dar neabătută, Helena Blavatsky a început să lucreze ca croitoreasă și medium în timp ce scria Isis Unveiled, un manifest de 1.300 de pagini ce critica materialismul și proclama existența unei înțelepciuni antice universale.
În 1875, Blavatsky și avocatul Henry Steel Olcott au înființat Societatea Teosofică într-un apartament mic din Manhattan, având misiunea de a explora legile oculte, de a promova fraternitatea dincolo de rase și credințe și de a reînvie „doctrinele secrete” ce stau la baza tuturor religiilor. Cele trei principii fundamentale – karma, reîncarnarea și existența maeștrilor înălțați – au rezonat cu căutătorii din Gilded Age, dezamăgiți de rigiditatea creștinismului.
Expansiunea rapidă a Societății a surprins chiar și pe fondatorii săi. În 1882, sediul a fost mutat la Adyar, în India, unde pasiunea lui Blavatsky pentru hinduism și budism a prins rădăcini. Ea argumenta că filosofile orientale erau superioare gândirii occidentale, o opinie radicală în vremea colonizării britanice. Scrierile ei i-au inspirat pe indieni să revendice patrimoniul spiritual, motivând indirect primele mișcări de independență.
„Teosofia nu reprezintă o religie, ci esența tuturor religiilor”, a spus ea. Această viziune sincretică a atras figuri precum Thomas Edison, care a participat la prelegerile ei, și activista feministă Annie Besant, care a condus ulterior Societatea.
Lucrarea ei de debut din 1877, Isis Unveiled, a fost un adevărat hit. Îmbinând mitologie, știință și ocultism, cartea susținea că civilizațiile antice dețineau cunoștințe avansate care s-au pierdut de-a lungul timpului. Deși a fost criticată sever de unii ca fiind „un amestec pretențios de metafizică”, lucrarea a avut totuși un succes incredibil, rezonând atât în mediile ocultiste, cât și între intelectualii progresiști.
Opera sa ulterioară, Doctrina secretă (1888), a extins considerabil orizonturile, abordând teme grandioase: geneza cosmică, ciclurile civilizațiilor și substratul psihic comun al umanității. Blavatsky susținea că toate religiile lumii derivă dintr-o „tradiție primordială”. Chiar dacă lucrarea este plină de erori istorice (precum datarea greșită a construcției piramidelor), viziunea sa amplă a captivat contemporanii. Tânărul Mohandas Gandhi
