Pentru majoritatea dintre noi, „a consuma pământul” este doar o figură de stil și, în general, nu o practică dorită. Totuși, există persoane care chiar mănâncă pământ. De ce?
Această activitate se numește „geofagie”, provenind din grecescul „geo” (pământ) și „phagia” (a mânca), și este, cu siguranță, o activitate ciudată. Însă, în același timp, este parte din istoria umanității de-a lungul mileniilor și, în anumite circumstanțe, nu este atât de absurdă pe cât pare. De fapt, este surprinzător cât de departe ne duce obiceiul de a consuma pământ. Atât de departe încât ar putea fi spus că acesta precede apariția „noastră” ca specie.
„Cea mai veche dovadă a geofagiei la oameni provine de la situl preistoric Kalambo Falls, situat la granița dintre Zambia și Tanzania. Acolo s-a găsit o argilă albă, bogată în calciu, alături de rămășițele lui Homo habilis (predecesorul direct al lui Homo sapiens)”, nota geochimistul Peter Abrahams într-o lucrare din 2013.
Consumul de pământ de către oameni are o istorie îndelungată
Pe măsură ce specia noastră a evoluat de la „îndemânatică” la „inteligentă”, geofagia a rămas în continuare. Această practică este menționată în scrierile lui Hipocrate din secolul IV î.Hr. și în lucrările lui Aulus Cornelius Celsus, cinci secole mai târziu. Plinius cel Bătrân o recomanda chiar, în anumite împrejurări. Amestecată într-un terci, spunea el, argila roșie „are un efect calmant și ajută la tratarea ulcerelor din zonele umede ale corpului, precum gura sau anusul”; de asemenea, „oprește diareea și menstruația”.
Desigur, nu toți medicii erau de acord cu ingesta de pământ. Dacă ai ajuns la cabinetul lui Avicenna, în Persia secolului XI, plângându-te că consumi pământ, riscam să primești o pedeapsă cu închisoarea. În perioada sclaviei din Americi, celor prinși că mâncau pământ li se aplicau măști sau dispozitive pentru blocarea gurii, în timp ce semenii lor liberi puteau fi considerați nebuni și internați în ceea ce era numit spital psihiatric la acel moment.
De ce oamenii consumau pământ
Și, totuși, de-a lungul secolelor, au existat grupuri de oameni care aveau, oarecum, „scutire” de la regula de a nu mânca pământ: în vremuri de foame, de exemplu, era considerată o reacție normală; în timpul sarcinii, era aproape așteptată. Pentru că, oricât de ciudat ar părea, există suficiente motive pentru care cineva ar lua în considerare să mestece o linguriță de pământ.
„Oricine studiază geofagia la oameni se confruntă inevitabil cu o problemă: puțini îi acordă credibilitate. Și, cu toate acestea, aceiași oameni acceptă fără ezitare că animalele sălbatice consumă în mod deliberat pământ”, observa Abrahams.
