**Scheletele găsite în apropierea vechiului oraș mayaș Copán au oferit informații cruciale despre declinul civilizației Maya; genomurile mayașilor antici confirmă că civilizația nu a fost complet distrusă, așa cum s-a sugerat în unele ocazii.**
Un studiu recent a investigat genomurile mayașilor antici; este vorba despre șapte persoane care au trăit în perioada clasică a civilizației Maya (între anii 250 și 900 d.Hr.) în zona Copán, care se află în vestul actual al Hondurasului. Rezultatele sugerează că, acum aproximativ 1.200 de ani, populația a scăzut semnificativ.
Studiul a fost publicat în revista *Current Biology*. „Descoperirile noastre sugerează o reducere a dimensiunii populației, ceea ce coincide cu teoriile arheologice conform cărora civilizația a intrat în declin, dar nu a fost complet eliminată”, a declarat coautorul studiului, Shigeki Nakagome, profesor la Trinity College Dublin (Irlanda).
## Copán, un centru esențial cu influențe externe
Copán era un oraș important în sud-estul extrem al lumii mayașe clasice, un nod de legătură între America Centrală și America de Sud. Dinastia regală care a condus acest oraș timp de patru secole a fost înființată în anul 426 d.Hr. de K’inich Yax K’uk’ Mo’, un străin venit din afara zonei, conform inscripțiilor antice.
Anterioare analize genetice și izotopice din situri mayașe sugerează că migrarea și schimburile genetice între populații erau frecvente. Totuși, la Copán, natura exactă a acestor interacțiuni genetice nu a fost până acum investigată în detaliu, conform Live Science.
## Ce au dezvăluit genomurile mayașilor antici?
Cei șapte indivizi analizați aveau linii materne distincte, ceea ce sugerează o comunitate diversificată. Doi bărbați aveau însă aceeași linie paternă (haplogrup Y) și au fost îngropați împreună: unul într-un mormânt elegant, probabil un lider dinastic, iar celălalt, posibil un sacrificat ritual. Surprinzător, aceștia nu erau rude apropiate, deși aveau aceeași linie genetică paternă, un haplogrup comun în rândul populațiilor indigene din Americi.
Comparațiile cu alte genomuri antice din Siberia și America au evidențiat o continuitate genetică robustă în regiunea Maya, de la Arhaică Târzie (aprox. 3700 î.Hr. – 1000 î.Hr.) până în prezent. Aceasta confirmă faptul că descendenții mayașilor antici trăiesc și azi, iar peste 7 milioane de mayași moderni au genomuri strâns legate de cele ale strămoșilor lor.
Studiul a detectat și o infuzie de gene din zonele înalte ale Mexicului, probabil din alte centre mayașe cum ar fi Chichén Itzá. Aceste grupuri de „străini” s-au combinat cu localnicii, generând o populație cu doi strămoși principal.
Utilizând datele genetice, cercetătorii au estimat și dimensiunea populației în momente-cheie. În jurul anului 730 d.Hr., populația din regiunea Copán a ajuns la un vârf de aproximativ 19.000 de indivizi, probabil datorită agriculturii pe bază de porumb, care putea susține un număr mai mare de locuitori. Totuși, începând cu anul 750, populația a început să scadă, coincizând cu colapsul sistemului politic mayaș.
Deși civilizația Maya a suferit un declin sever al populației, studiul demonstrează clar că nu a existat o înlocuire totală a acesteia de către alte grupuri. Mayașii nu au dispărut, ci au rezistat, s-au adaptat și au supraviețuit prin descendenții lor de astăzi.
## V
