De ce nu sunt ștergătoare pe geamurile laterale ale mașinilor?
Mulți șoferi, în special în condiții meteorologice dificile, își pun întrebarea de ce doar luneta și parbrizul dispun de ștergătoare, în timp ce geamurile laterale – esențiale pentru vizibilitatea laterală în timpul conducerii și manevrelor – nu beneficiază de același tip de dotare. Deși la prima vedere pare o omisiune, există mai multe motive întemeiate pentru această alegere de design auto.
Aerodinamica și eficiența consumului
Un aspect crucial în crearea autovehiculelor moderne este aerodinamica. Instalația de ștergătoare pe geamurile laterale ar necesita modificări ale conturului caroseriei, ceea ce ar genera o creștere a rezistenței la avansare. Această rezistență aerodinamică suplimentară se traduce printr-un consum mai ridicat de combustibil și o performanță inferioară a vehiculului.
Producătorii auto investesc masiv în aspectul exterior al mașinilor pentru a obține un coeficient de frecare cât mai redus. Acesta sprijină eficiența energetică a vehiculului și contribuie la diminuarea emisiilor, un aspect esențial în actualul context al tranziției către mobilitate sustenabilă.
Complexitate tehnică și costuri crescute
În plus, implementarea unui sistem de ștergere pentru geamurile laterale ar necesita componente adiționale: motoare electrice, brațe de ștergător, lame, cabluri, senzori etc. Această complexitate tehnică ar conduce la:
– majorarea costurilor de producție;
– creșterea prețului final al vehiculului;
– o probabilitate mai mare de defecte sau necesitate de întreținere;
– reducerea fiabilității generale a autovehiculului.
Din perspectiva constructorilor, menținerea unui echilibru între funcționalitate, costuri și eficiență este prioritară, iar ștergătoarele laterale nu aduc un avantaj suficient de semnificativ pentru a justifica modificările.
Protecție naturală și soluții alternative
Geamurile laterale beneficiază în mare parte de protecția oferită de structura ușilor și oglinzile exterioare, ceea ce le expune mai puțin la condiții meteorologice adversă comparativ cu parbrizul sau luneta. De asemenea, șoferii pot coborî cu ușurință geamul pentru a îndepărta manual apa sau pentru a rezolva rapid o pierdere de vizibilitate laterală.
În același timp, multe automobile moderne sunt dotate cu geamuri tratate cu substanțe hidrofobe, care resping apa. Această tehnologie îngăduie picăturilor să alunece rapid de pe sticlă, reducând astfel semnificativ acumulările de apă. În plus, oglinzile laterale dispun adesea de încălzire integrată, care împiedică înghețul și evaporă rapid umezeala.
Lipsa unei reglementări legale
Un alt motiv semnificativ pentru care ștergătoarele laterale lipsesc este faptul că legislația rutieră și standardele de siguranță nu impun dotarea acestora cu sisteme de curățare. De exemplu, în Regatul Unit, manualul de inspecție tehnică prevede verificarea funcționalității ștergătoarelor și a duzelor de stropire a parbrizului, fără a face referire la necesitatea unor sisteme similare pentru geamurile laterale.
Aceasta reflectă acceptarea generală a ideii că, în cele mai multe condiții de condus, absența ștergătoarelor pe geamurile laterale nu compromite siguranța rutieră – mai ales că sistemele moderne de monitorizare a unghiului mort și camerele video compensează parțial lipsa unei vizibilități continue prin aceste geamuri.
Concluzie
Absența ștergătoarelor pe geamurile laterale nu este o omisiune în proiectarea vehiculelor, ci o alegere logică, fundamentată pe considerente de eficiență, cost, siguranță și tehnologie. Producătorii auto au ales soluții alternative, precum tratamentele.
