Titlu: Estonia se angajează să susțină verificarea “flotei fantomă” a Rusiei, în ciuda tensiunilor cu Moscova
Prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, a reafirmat angajamentul țării sale de a continua supravegherea navelor suspecte de a face parte din denumita “flotă fantomă” a Federației Ruse, în pofida recentelor crescute tensiuni dintre cele două state. Comentariile liderului de la Tallinn au fost făcute după ce un avion de vânătoare SU-35 rusesc ar fi intrat în spațiul aerian NATO pe parcursul unui incident naval în Marea Baltică, informează Reuters.
Ce reprezintă „flota fantomă” a Rusiei?
Conceptul de „flotă fantomă” se referă la un grup de nave comerciale, în special petroliere, care operează într-o manieră ascunsă pentru a evita sancțiunile instituite de Uniunea Europeană, Statele Unite și alți parteneri occidentali. Aceste nave sunt de obicei înregistrate sub pavilion de complezență, navighează cu transponderele dezactivate sau folosesc transferuri de mărfuri în ape internaționale pentru a ascunde sursa petrolului exportat — de obicei, din Rusia.
După invazia rusă în Ucraina și impunerea embargoului asupra petrolului rusesc de către UE, această rețea a devenit metoda prin care Moscova își continuă exporturile de hidrocarburi către piețe precum China sau India, eludând regulile impuse de Occident.
Implicarea Estoniei și Finlandei
Estonia, împreună cu vecina sa Finlanda, a adoptat o atitudine fermă față de această rețea maritimă. Conform premierului Michal, cele două națiuni baltice și-au unit forțele pentru a monitoriza și a raporta activitățile suspecte din zona Mării Baltice. Obiectivul principal este prevenirea încălcării sancțiunilor internaționale și asigurarea securității în regiune.
„Dacă observăm ceva suspect, vom întreba. Toată lumea va acționa în acest mod,” a subliniat Kristen Michal într-un interviu pentru Reuters, reafirmând că acțiunile Estoniei sunt conforme cu legislația internațională și cu dreptul suveran de a-și proteja apele teritoriale.
Incidentul cu avionul SU-35
Tensiunile s-au intensificat recent după ce un avion de luptă rusesc SU-35 ar fi pătruns în spațiul aerian NATO în timp ce însoțea un petrolier suspect către apele teritoriale ale Rusiei. Estonia a încercat să redirecționeze nava, dar nu a dorit să urce la bord. În schimb, navele de patrulare estoniene au urmărit petrolierul până când acesta a părăsit zona de interes.
Această demonstrație de forță din partea Rusiei a fost interpretată de analiști ca un semnal de avertizare, dar Guvernul Estoniei păstrează o poziție fermă. “Incidentul nu schimbă nimic,” a declarat Michal, sugerând că Estonia nu va ceda față de presiunea sau intimidarea dinspre Kremlin.
Reținerea navei Kiwala
Un alt exemplu al angajamentului Estoniei în combaterea rețelei maritime rusești a fost reținerea navei Kiwala în luna aprilie. Aceasta era suspectată că făcea parte din mecanismul folosit de Rusia pentru a evita embargoul internațional privind exportul de petrol. Kiwala aparținea unei flote care naviga pe rute obscure, făcând reîncărcări pe mare și adoptând tactici de evitare deliberată a detectării.
Reacția Rusiei și implicațiile regionale
Până în prezent, Moscova nu a oferit un răspuns oficial cu privire la incidentul specific SU-35, dar în general, Kremlinul a condamnat constant acțiunile de monitorizare ale statelor NATO în apropierea granițelor sale, considerându-le provocări.
Pentru Estonia, care este membră NATO și UE, respectarea regimului de sancțiuni este nu doar o obligație legală, ci și o măsură de securitate națională. Regiunea baltică rămâne una dintre cele mai sensibile din perspectiva geopolitică, iar securitatea energetică și navigația sunt priorități esențiale.
