Ecosistemul fluviului Tamisa se degradează alarmant, arată studiile pe midii

Oamenii de știință au repetat un sondaj din 1964 despre ecosistemul fluviului Tamisa și au descoperit că numărul de midii a scăzut cu aproape 95%; o specie, Pseudanodonta complanata, a dispărut complet.

Studiul detaliat a măsurat modificarea dimensiunii și numărului tuturor speciilor de midii dintr-o porțiune a fluviului Tamisa, lângă Reading, între 1964 și 2020.

Rezultatele au fost îngrijorătoare: nu numai că populațiile native din ecosistemul fluviului Tamisa au scăzut sever, dar midiile care au rămas au fost mult mai mici pentru vârsta lor, reflectând o creștere mai lentă.

De ce sunt importante midiile din ecosistemul fluviului Tamisa?

Midiile sunt importante în ecosistemele de apă dulce, deoarece filtrează apa și îndepărtează algele. Deoarece se hrănesc prin filtrare, sunt expuse la tot ce se află în apă, iar acest lucru le face un indicator valoros al sănătății ecosistemului. Cochiliile de midii oferă, de asemenea, locuri în care să trăiască alte specii acvatice.

„Midiile sunt un indicator excelent al sănătății ecosistemului fluvial. O astfel de scădere masivă a biomasei de midii din râu este, de asemenea, probabil să aibă un efect secundar pentru alte specii, reducând biodiversitatea generală”, a declarat Isobel Ollard, doctorandă la Departamentul de Zoologie al Universității din Cambridge.

Pseudanodonta complanata era destul de răspândită în Tamisa, dar acest studiu nu a găsit nici una, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la supraviețuirea acestei specii”, a adăugat ea, citată de Eurek Alert.

Specii care anterior nu se găseau în Tamisa

Studiul a înregistrat însă noi apariții: scoica zebră, invazivă și non-nativă, Dreissena polymorpha; și scoica asiatică Corbicula fluminea, ambele absente din studiul original din 1964, au fost prezente în număr mare. Oamenii de știință spun că speciile invazive probabil s-au prins de bărcile ce navigau pe Tamisa și s-au stabilit în râu.

Rezultatele sunt publicate în Journal of Animal Ecology.

„Această scădere dramatică a populațiilor native de midii este foarte îngrijorătoare și nu suntem siguri ce o motivează”, a spus profesorul David Aldridge, de la Departamentul de Zoologie al Universității din Cambridge și autor principal al raportului.

„Deși acesta ar putea părea un mic studiu al unui singur loc dintr-un singur râu din Marea Britanie, de fapt oferă un semnal de avertizare important despre apele dulci ale lumii”, a adăugat el.

De ce a dispărut complet o specie din ecosistemul fluviului Tamisa?

Speciile invazive ar putea fi în spatele declinului populațiilor native de midii: se știe că scoicile zebră sufocă speciile native până la moarte. Dar oamenii de știință spun că este nevoie de mai multă muncă pentru a fi siguri. Alte cauze ar putea fi modificări în utilizarea terenurilor de-a lungul râului sau modificări ale populațiilor de pești de care depind midiile ca parte a ciclului lor de viață.

În cadrul studiului au fost găsite multe cochilii goale de Pseudanodonta complanata, ceea ce indică faptul că specia a trăit în acest loc în trecut. Pseudanodonta complanata este una dintre cele mai periclitate specii de midii nu doar din ecosistemul fluviului Tamisa, ci din toată Marea Britanie.

Sondajul a constatat că populația de Anodonta anatina a scăzut la doar 1,1% din nivelul pe care îl avea în 1964, iar scoica de râu, Unio pictorum, a scăzut la 3,2%.

Oamenii de știință cred că rata redusă de creștere a midiilor poate reflecta revenirea fluviului la o stare mai „naturală”. Din 1964, nivelurile de nitrați și fosfat din apa fluviului au scăzut din cauza reglementării mai stricte a epurării apelor uzate. O reducere a acestor nutrienți ar reduce creșterea algelor, limitând hrana disponibilă pentru midii.

Un studiu foarte important cu privire la scoici

Speciile de midii sunt amenințate la nivel global. Oamenii de știință spun că sondajele regulate ale populației speciilor cheie, cum ar fi aceasta, sunt esențiale pentru urmărirea stării de sănătate a râurilor și pentru ghidarea gestionării acestora.

Pentru a se asigura că sondajul actual a fost reprodus exact ca cel inițial, Ollard a contactat-o pe Christina Negus, care făcuse studiul în timp ce era cercetătoare la Universitatea din Reading, în anii 1960. Negus, care nu mai este cercetătoare, a împărtășit detalii despre metodele și echipamentele pe care le-a folosit. Raportul ei, publicat în 1966, continuă să fie foarte citat ca dovadă a contribuției majore pe care scoicile o au la funcționarea ecosistemelor din râuri.

Vă recomandăm să citiți și:

Speciile de plante invazive sunt tot mai multe, dar nimeni nu știe exact câte

Plantele de soia sunt acoperite cu mii de ciuperci. De ce este important acest lucru?

Balenele înghit microplastice într-un număr îngrozitor de mare

Un studiu dezvăluie modul în care peștii antici au colonizat adâncurile mărilor



Postari asemanatoare :

468 ad

Comments are closed.