**Cât de mult trăiau oamenii de Neanderthal? O cercetare genomică ne oferă o surpriză referitoare la speranța de viață.**
Cu ADN-ul lor găsit și în organismele noastre, existențele neanderthalienilor (*Homo neanderthalensis*) și ale oamenilor (*Homo sapiens*) sunt profund interconectate. Dar, care era durata vieții oamenilor de Neanderthal?
Având în vedere că acum 40.000 de ani nu existau certificate de naștere și deces, cum am putea obține acest răspuns? Conform unui [studiu din 2019](https://www.nature.com/articles/s41598-019-54447-w) realizat de cercetătorii de la CSIRO, agenția națională de știință a Australiei, răspunsul poate fi dedus prin intermediul genomicii.
„Dacă cunoaștem secvența genomică a unei specii, putem evalua speranța lor de viață printr-un tip special de modificare a ADN-ului, denumit metilare a ADN-ului”, a afirmat autorul studiului, dr. Ben Mayne, [într-un comunicat](https://www.csiro.au/en/news/All/Articles/2019/December/Lifespans-of-extinct-animals).
**Cât de mult trăiau neanderthalienii?**
Metilarea ADN-ului reprezintă o „modificare epigenetică”, adică un factor care influențează expresia ADN-ului fără a altera secvența genetică subiacente, și este asociată cu procesul de îmbătrânire. Aceste modificări apar în special în regiunile ADN-ului numite situri CpG, iar, așa cum au constatat Mayne și echipa sa în analiza lor, densitatea acestor situri în anumite porțiuni ale genomului este legată de speranța de viață a mamiferelor, [raportează IFL Science](https://www.iflscience.com/how-long-did-neanderthals-live-for-79523).
Cercetătorii au dezvoltat un „ceas predictiv al duratei de viață”. Așadar, ce rezultate au obținut aplicând acest ceas [pe genomul](https://www.descopera.ro/istorie/20867696-genomurile-mayasilor-antici-dezvaluie-colapsul-populatiei-si-al-civilizatiei-in-urma-cu-1-200-de-ani) neanderthalian?
Tehnica folosită de echipă a estimat că speranța de viață a neanderthalienilor era de 37,8 ani, și la fel și pentru un alt membru dispărut al umbrei genealogice *Homo*: *Homo denisova*, cunoscuți mai frecvent ca Denisovani. Deși aceasta nu pare o durată de viață remarcabilă, a fost totuși suficient pentru ca neanderthalienii să se împerecheze cu primii *Homo sapiens*.
**Durata vieții nu este influențată doar de genetică**
Însă, acest ceas al duratei de viață nu indică nici pentru noi o existență îndelungată: speranța de viață pentru oamenii moderni a fost calculată la 38 de ani, doar cu puțin mai mult decât rudelor noastre dispărute. Dacă citiți aceste rânduri la vârsta de 39 de ani sau mai mult și vă întrebați de ce nu ați „părăsit această lume” încă, este un moment oportun să menționăm că longevitatea noastră depinde de o varietate de factori, nu doar de genetică.
Autorii studiului explică faptul că speranța de viață umană a evoluat semnificativ în ultimele aproximativ 200 de ani, datorită avansului în medicină și schimbărilor în stilul nostru de viață. Mayne și colegii săi sugerează, de asemenea, că rezultatele lor sugerează că neanderthalienii (și Denisovanii) „aveau o durată de viață similară cu cea a omologilor lor umani timpurii din acea epocă”.
Prin urmare, știm că putem „înfrunta ceasul”. De fapt, oamenii trăiesc acum mai mult ca niciodată; în SUA, de exemplu,
