Pneumologia: O Specialitate Complexă Dincolo de Tuberculoză
În ciuda faptului că pneumologia este frecvent asociată în percepția colectivă cu tuberculoza, realitatea din domeniul medical arată că această specialitate se extinde mult mai mult și include o varietate largă de patologii respiratorii, unele acute, altele cronice, multe dintre ele având o complexitate considerabilă. Dr. Mariana Bănică, medic primar pneumolog la MedLife Floreasca, ne informează despre acest mit și accentuează importanța unei viziuni mai cuprinzătoare asupra pneumologiei.
Tuberculoza – o boală cu rădăcini istorice dar încă relevantă
Tuberculoza (TBC), cunoscută anterior sub denumirea de „ftizie”, reprezintă o afecțiune respiratorie severă, provocată de Mycobacterium tuberculosis. Deși poate fi tratată, aceasta persistă ca una dintre cele mai comune boli infecțioase la nivel mondial. Conform raportului global al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din 2024, aproximativ 10,8 milioane de persoane au fost diagnosticate cu tuberculoză în 2023, boala rămânând principala cauză de deces de natură infecțioasă la nivel global.
După pandemia de COVID-19, dr. Bănică a remarcat o creștere îngrijorătoare a cazurilor grave de tuberculoză, cu forme diseminate și o rată sporită de transmitere. Această situație scoate în evidență necesitatea de a continua eforturile de prevenire, diagnosticare și tratament.
Însă, tuberculoza este doar una dintre cele peste 100 de afecțiuni respiratorii cu care pneumologii se confruntă zilnic.
Pneumologia, mult mai mult decât TBC: Astm, BPOC, cancer pulmonar
Specializarea în pneumologie include o gamă variată de afecțiuni, de la cele infecțioase (bronșite, pneumonii) la cele cronice și inflamatorii (astm bronșic, BPOC – bronhopneumopatia obstructivă cronică), tumori pulmonare și boli respiratorii rare precum pneumopatiile interstițiale sau emboliile pulmonare.
În afară de tuberculoză, consultațiile frecvente din cabinet includ:
– Astm bronșic;
– BPOC – întâlnit în principal la fumători;
– Bronșite virale și bacteriene, mai ales în sezonul rece;
– Cancer pulmonar – din păcate, tot mai des la pacienți tineri;
– Afecțiuni alergice sezoniere (în primăvară sau toamnă, din cauza polenului, ambroziei sau mucegaiurilor);
– Tuse cronică inexplicabilă, ce poate indica boli grave.
Tusea – semnal de alarmă sau simptom banal?
Tusea constituie unul dintre cele mai frecvente simptome care determină pacienții să se prezinte la pneumolog. Dr. Mariana Bănică subliniază că „peste 90% dintre pacienți vin cu plângeri legate de tuse”. De la o iritație simplă post-infecțioasă, ce poate dura 6–8 săptămâni, până la o tuse persistentă cauzată de afecțiuni cronice precum astmul sau BPOC, sau chiar cancer pulmonar – un diagnostic corect necesită o evaluare detaliată.
Durata tusei este esențială în stabilirea diagnosticului:
– Acută (sub 3 săptămâni): frecvent provocată de infecții virale;
– Subacută (3–8 săptămâni): tuse post-infecțioasă sau agravarea BPOC;
– Cronică (peste 8 săptămâni): necesită investigații detaliate, inclusiv radiografii, spirometrie, tomografie computerizată, bronhoscopie.
Când tusea este însoțită de alte simptome precum pierdere în greutate, dificultăți de respirație, spută cu sânge, lipsă de apetit, evaluarea medicală devine prioritară, avertizează dr. Bănică.
Cazuri reale: Complexitatea pneumologiei în practica de zi cu zi
