Medicul anatomopatolog – expertul subtil care stabilește diagnosticul corect
Medicul anatomopatolog are un rol deosebit de important în formularea diagnosticului corect pentru diverse afecțiuni, fie ele tumorale, inflamatorii, autoimune sau infecțioase. Chiar dacă pacienții nu interacționează frecvent cu acest specialist, aportul său este esențial în conturarea planului terapeutic individualizat. Prin analiza microscopică detaliată a probelor biopsice, a pieselor chirurgicale sau a frotiurilor citologice, medicul anatomopatolog determină natura și severitatea bolilor, oferind informații valoroase pentru ceilalți medici implicați în îngrijirea pacientului.
„În cazul afecțiunilor non-tumorale, el contribuie la stabilirea diagnosticului pentru bolile inflamatorii, autoimune sau infecțioase, furnizând date fundamentale pentru o corectă gestionare a pacientului. De exemplu, în cazul unei boli inflamatorii intestinale (ex. boala Crohn), medicul poate evalua gradul de activitate sau severitate al bolii, pe baza analizelor microscopice ale fragmentelor biopsice”, afirmă Assist. Univ. Dr. Antonia Carmen Georgescu, medic anatomopatolog la laboratorul OncoTeam Diagnostic, parte a Grupului MedLife.
Categorii de probe analizate în laboratorul de anatomie patologică
Laboratorul de anatomie patologică primește zilnic o diversitate de probe biologice, clasificate în funcție de scopul obținerii acestora:
1. Probele de screening:
Acestea sunt recoltate cu intenția de a preveni, pentru a identifica modificări celulare suspecte înainte de apariția simptomelor. Cea mai cunoscută metodă de screening este citologia Babeș-Papanicolaou (Papa-test), utilizată pentru depistarea cancerului de col uterin.
2. Probele biopsice cu scop diagnostic:
Aceste probe sunt recoltate pentru a confirma sau respinge o suspiciune clinică de malignitate sau inflamatie. Exemple relevante includ biopsiile de sân, prostată sau cele endoscopice digestive. Rezultatul histopatologic al acestor biopsii este fundamental în stabilirea conduitei terapeutice: tratament medicamentos, intervenție chirurgicală sau observație atentă.
„Aceste rezumate pot influența decizia terapeutică, fie prin inițierea unui tratament neoadjuvant, fie prin intervenția chirurgicală directă”, explică dr. Georgescu.
3. Probele chirurgicale cu scop curativ:
Acestea sunt prelevate după excizia completă a unei neoplasii și sunt destinate evaluării detaliate a formațiunii (dimensiune, margini, infiltrare ganglionară, invazie vasculară etc.). Aceste date sunt esențiale pentru stadializarea bolii și alegerea corectă a tratamentului ulterior.
De la proba biologică la diagnostic – etapele analizei histopatologice
Procesul de analiză a probelor în laboratorul de anatomie patologică cuprinde mai multe etape, desfășurate cu rigurozitate:
– Recepția și înregistrarea probei, ce este fixată în formol.
– Examinarea macroscopică a piesei de excizie, efectuată de medicul anatomopatolog pentru a identifica ariile relevante.
– Tăierea și prelevarea fragmentelor semnificative.
– Procesarea țesutului în histoprocesor – etapă ce implică deshidratarea și impregnarea cu parafină.
– Crearea blocurilor de parafină, secționarea cu microtomul și transferarea secțiunilor pe lame.
– Colorația histologică, cel mai frecvent utilizată fiind Hematoxilină-Eozină.
– Examinarea microscopică, după care se emite diagnosticul histologic.
Dacă diagnosticul necesită lămuriri suplimentare, se apelează la metode adiționale, precum imunohistochimia sau testele de biologie moleculară pentru identificarea biomarkerilor specifici tumorii.
„Examenul anatomopatologic nu confirmă doar existența unei afecțiuni, ci oferă și detalii despre tipul acesteia, gradul de agresivitate și alte caracteristici esențiale, furnizând informații esențiale oncologului pentru alegerea tratamentului adecvat”, completează dr. Georgescu.
Cancerul testicular – importanța analizelor sanguine și histopatologice
