Care este distincția dintre stat, națiune și țară? Deși termenii „țară”, „stat”, „stat suveran”, „națiune” și „stat-națiune” sunt frecvent utilizați în mod interschimbabil, există diferențe semnificative între ei.
Care este distincția dintre stat, națiune și țară? Pe scurt:
Un stat reprezintă un teritoriu care dispune de instituții proprii și o populație stabilă.
Un stat suveran este un stat care, pe lângă populație, teritoriu și un guvern propriu, are capacitatea de a încheia tratate și acorduri cu alte state. Este de menționat că există și state care nu sunt suverane.
O națiune se referă la un grup mare de indivizi care locuiesc într-un anumit teritoriu și sunt uniți prin istorie, cultură sau alte caracteristici comune.
Un stat-națiune este un grup cultural (precum o națiune) care deține și controlul asupra unui stat, uneori și asupra unui stat suveran.
Termenul țară poate desemna același lucru ca un stat, stat suveran sau stat-națiune, dar poate fi folosit și într-un sens mai larg, nepolitic, pentru a face referire la o regiune sau o zonă culturală fără statut guvernamental, cum ar fi „Wine Country” din California sau „Coal Country” din Pennsylvania.
Care este distincția dintre stat, națiune și țară?
Statul, națiunea și țara sunt concepte care descriu grupuri de oameni ce locuiesc în aceeași zonă și împărtășesc numeroase aspecte. Totuși, doar statul și statul suveran sunt entități politice în sens strict, în timp ce națiunile și țările pot fi sau nu.
Un stat suveran, uneori numit și stat independent, trebuie să respecte următoarele criterii: să dețină un teritoriu delimitat prin granițe recunoscute internațional; să aibă o populație stabilă; să reglementeze comerțul interna și extern; să emită monedă proprie, acceptată și recunoscută global; să aibă un guvern recunoscut internațional, care furnizează servicii publice și care dispune de autoritatea de a încheia tratate, de a declara război și de a lua decizii în numele populației; să dețină suveranitate, adică niciun alt stat să nu aibă control asupra teritoriului său.
Multe entități geografice îndeplinesc doar o parte dintre aceste cerințe. Începând cu anul 2020, exista un total de 195 de state suverane la nivel mondial (197 după alte surse); 193 dintre ele sunt membre ale Organizației Națiunilor Unite, cu excepția Palestinei și Vaticanului. Două entități, Taiwan și Kosovo, sunt recunoscute de unii membri ONU, dar nu de toți.
Ce state nu sunt suverane?
Există și entități care, deși au semnificație geografică și culturală și întrunesc multe criterii pentru a fi considerate state suverane, nu sunt clasificate astfel. Acestea cuprind teritorii, state non-suverane și națiuni.
Statele non-suverane sunt teritorii care fac parte din state suverane, dar care nu sunt suverane în sine. Deși multe dintre ele au o istorie distinctă și chiar limbi proprii, ele sunt în mod oficial considerate parte a altor state. Exemple includ Hong Kong, Bermuda, Groenlanda, Puerto Rico, precum și Irlanda de Nord, Țara Galilor, Scoția și Anglia, care fac parte din Regatul Unit. Mai mult, termenul „stat” este utilizat și pentru subdiviziunile unui stat suveran, cum ar fi cele 50 de state.
