Oamenii de știință de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), din SUA, au găsit rezultate neașteptate în scanările cerebrale ale utilizatorilor de ChatGPT, aducând noi dovezi la un fenomen tot mai discutat: Inteligența Artificială pare să exercite un impact semnificativ (și încă puțin clar) asupra cogniției umane, chiar în timp ce popularitatea sa crește exponențial la nivel mondial. Ce au descoperit cercetătorii după ce au scanat creierele utilizatorilor ChatGPT?
Într-un nou [studiu aflat în proces de evaluare](https://arxiv.org/pdf/2506.08872v1) inter pares, cercetători de la prestigiosul Media Lab al MIT au documentat diferențe semnificative între activitatea cerebrală a indivizilor care utilizau ChatGPT pentru redactarea de texte și a celor care nu apelau la acest tip de ajutor.
Echipa a recrutat 54 de adulți cu vârste cuprinse între 18 și 39 de ani, organizați în trei grupuri: unii au utilizat ChatGPT pentru a compune eseuri, alții au folosit [motorul de căutare Google](https://www.descopera.ro/dnews/20877627-de-ce-vrea-google-sa-reduca-durata-de-viata-a-bateriei-telefoanelor), iar un al treilea grup a evitat complet utilizarea tehnologiilor AI. Studiul s-a întins pe o perioadă de patru luni, timp în care fiecare participant a redactat câte un eseu pe lună în primele trei luni. În luna a patra, unii participanți și-au schimbat strategia: fie au început să folosească ChatGPT, fie au renunțat la el.
## Ce au descoperit cercetătorii după scanarea creierelor utilizatorilor ChatGPT?
Ce se petrece cu [creierele utilizatorilor ChatGPT](https://www.descopera.ro/dnews/20876378-seful-openai-dezvaluie-cata-apa-ne-costa-discutiile-cu-chatgpt)? Pe parcursul redactării eseurilor, participanții au fost conectați la echipamente EEG (electroencefalogramă), care le-au monitorizat activitatea cerebrală. Iar rezultatele sunt îngrijorătoare: grupul care a folosit ChatGPT a prezentat performanțe constant mai slabe, atât la nivel neuronal, cât și lingvistic și comportamental, iar implicarea cognitivă a scăzut treptat de la un eseu la altul.
EEG-urile au arătat o „conectivitate neurală mai slabă și o subactivare a rețelelor alfa și beta”. Comparativ, grupul care a folosit Google a demonstrat o activitate cerebrală moderată, iar cel care nu a utilizat nicio unealtă digitală a obținut cele mai bune rezultate cognitive pe întreaga durată a studiului.
Chiar dacă aceste rezultate sunt inedite din punct de vedere neurologic, ele nu sunt complet surprinzătoare, având în vedere studiile și mărturiile anterioare referitoare la efectele folosirii chatboților AI asupra creierului uman.
## Numeroase motive de îngrijorare
De exemplu, cercetări anterioare realizate tot la MIT au demonstrat că utilizatorii „intensivi” de ChatGPT [pot dezvolta dependență](https://www.descopera.ro/dnews/20874886-inteligenta-artificiala-incurajeaza-dependentii-de-droguri-sa-recidiveze-arata-un-studiu) față de acest instrument, prezentând simptome asemănătoare sevrajului atunci când nu mai au acces la el. Un alt studiu, realizat în colaborare de Carnegie Mellon și Microsoft (care a investit miliarde în OpenAI, creatorul ChatGPT), a sugerat că utilizarea intensă a chatboților pare să conducă la diminuarea capacității de gândire critică.
Ulterior, o analiză publicată de The Guardian a evidențiat îngrijorările crescânde ale cercetătorilor privind posibilitatea ca tehnologia AI să ne „prostească”. Un jurnalist de la Wall Street Journal a recunoscut chiar că a observat o scădere a propriilor abilități cognitive din cauza utilizării excesive a chatboților, [notează Futurism](https://futurism)
