Lumea științifică continuă să investigheze limitele cunoașterii, generând descoperiri captivante care evidențiază fenomene istorice, comportamente animale surprinzătoare și abilități neurologice remarcabile. Printre cele mai recente descoperiri se numără studiul influenței limbii klingoniene asupra creierului uman, descoperirea unor păpuși antice din lut în El Salvador, revizuirea eficienței camuflajului „dazzle” utilizat în Primul Război Mondial și strategiile evolutive prin care caracatițele evită canibalismul.
Păpușile din lut vechi de 2.400 de ani – o privire asupra ritualurilor antice
O echipă de arheologi a descoperit cinci figurine din lut la situl San Isidro din El Salvador, datând din jurul anului 400 î.Hr. Numite „Bolinas”, aceste păpuși par a fi printre primele exemplare de marionete, având capete mobile articulate. Trei dintre ele au o înălțime de 30 cm, iar celelalte două de 18 cm, iar expresiile fețelor se modifică în funcție de unghiul din care sunt observate, sugerând o utilizare inițiatică sau religioasă, mai degrabă decât una destinată jocului.
Artefacte asemănătoare au fost găsite și într-un sit funerar mayaș din Guatemala, sugerând posibile legături culturale între acele regiuni în perioada precolumbiană. Majoritatea cercetătorilor conchid că aceste păpuși au fost utilizate în ritualuri, fiind asociate cu o semnificație simbolică majoră, dar al cărei mesaj original rămâne astăzi necunoscut. Această descoperire îmbunătățește înțelegerea credințelor și practicilor complexe ale civilizațiilor mesoamericane timpurii.
Limbi artificiale și influența lor asupra creierului
O echipă de neurologi de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) a investigat efectele limbilor artificiale (conlangs), precum klingoniana (Star Trek) și dothraki (Game of Thrones), asupra creierului uman. Cercetătorii au utilizat imagistica fMRI pentru a monitoriza activitatea cerebrală a 44 de persoane care au învățat aceste limbi fluent.
Rezultatele au demonstrat că aceste limbi artificiale sunt procesate de creierul uman într-un mod similar cu limbile naturale. Regiunile cerebrale implicate în înțelegerea și formularea limbajului s-au activat similar în ambele cazuri. Cu toate acestea, spre deosebire de limbile structurate artificial dar non-lingvistice, cum ar fi limbajele de programare, limbile precum klingoniana sunt percepute de sistemul limbic și cortex ca fiind veritabile și bogate din punct de vedere lingvistic.
De asemenea, cercetătorii planifică să studieze limba lojban, o limbă logică concepută pentru a elimina ambiguitățile, pentru a înțelege mai profund caracteristicile care definesc o limbă „reală” la nivel neurologic.
Revizuirea camuflajului „dazzle” – eficient sau pur estetic?
În timpul Primului Război Mondial, marina britanică a adoptat un tip neobișnuit de camuflaj naval numit „dazzle camouflage”. Această metodă implica utilizarea unor modele geometrice alb-negru care, în loc să camufleze nava în sensul tradițional, aveau rolul de a confuza observatorii inamici în evaluarea direcției și vitezei navei, în special pentru artileriștii de pe submarine.
O echipă de cercetători de la Aston University a reanalizat eficiența acestei metode istorice, folosind simulări computerizate moderne și imagini arhivistice. Rezultatul? Camuflajul „dazzle” oferă, într-adevăr, un efect de confuzie, dar acesta este relativ redus. O descoperire mult mai semnificativă a fost „efectul orizontului” – o iluzie optică prin care nava se îmbină natural cu linia orizontului, făcând dificilă determinarea poziției sale reale.
Așadar, chiar dacă camuflajul dazzle nu a fost
