Descoperirea unor paturi de acum 200.000 de ani arată că strămoșii oamenilor erau mult mai evoluați decât s-a crezut până acum

Poate că nu au avut saltele fanteziste, însă primii strămoși ai oamenilor au fost destul de capabili să-și creeze un loc confortabil de dormit. Rămășițele nou descoperite ale celor mai vechi așternuturi umane arată cât de deștepți erau aceștia.

În celebrul sit arheologic al Peșterii Border (Border Cave), aflată la granița dintre Africa Sud și regatul Swaziland, arheologii au găsit dovezi că oamenii antici își amenajau paturi confortabile din iarbă, acum 200.000 de ani. Dovezile găsite datează cu 100.000 de ani mai devreme crearea primelor așternuturi umane din plante. Mai mult, aceste paturi erau construite pe straturi de cenușă, ceea ce reprezenta o protecție față de insectele enervante.

„Speculăm că amenajarea așternutului din iarbă pe cenușă a fost o strategie deliberată, nu doar pentru a crea o bază fără murdărie, ci și pentru a respinge insectele târâtoare”, a spus arheologul Lyn Wadley, profesoară la Universitatea din Witwatersrand (Africa de Sud) și autoare principală a studiului.

Orice material bazat pe plante, folosit de oamenii moderni (Homo Sapiens) acum 200.000 de ani, și care a stat îngropat este greu de identificat. Arheologii au găsit însă în Peștera Border, în spațiile în care au trăit oamenii preistorici, rămășițe efemere de rogojini de iarbă fosilizată.

Oamenii pristorici foloseau insecticide naturale

Resturile au fost descoperite în partea din spate a peșterii, în cel mai cald și sigur loc, aproape de vatră. Arheologii teoretizează că rareori s-ar fi întâmplat ca aceste rogijini să ia foc din cauză că erau destul de aproape de vatră. În analizele efectuate de ei, arheologii au folosit o tehnologie de ultimă generație de spectroscopie în infraroșu, microscopia electronică de scanare (SEM) și analize ale fitolitului.

Arheologii au mai descoperit sub rogojini și cenușă amestecată, cunoscută sub denumirea de insecticid natural deoarece blochează și omoară insectele.

În plus, pe unul dintre paturi s-a găsit și tufiș de camfor (Tarchonanthus camphoratus) folosit chiar și în prezent împotriva insectelor în Africa de Sud.

Arheologii afirmă că această izolație din cenușă împotriva insectelor era obținută fie din iarba mai veche a rogojinilor care era arsă în procesul de curățare a peșterii sau provenea de la lemnul ars în vatră.

Aveau o „complexitate cognitivă, comportamentală și socială”

Totodată, au mai găsit și alte dovezi ale utilizării paturilor în Peștera Border, și nu doar pentru dormit. Este vorba de așchii din piatră, așa cum s-au descoperit și în alte părți, ca urmare a fabricării uneltelor din piatră de către oamenii vechi. Cercetătorii consideră că locuitori peșterii își foloseau paturile și ca spațiu de lucru.

Ei au găsit și particulele mici, rotunjite, de ocru roșu și portocaliu, ceea ce sugerează că erau folosite la frecarea pielii sau a obiectele în timp ce stăteau pe așternutul din plante.

Puse laolaltă, aceste descoperiri sugerează că strămoșii noștri timpurii aveau o „complexitate cognitivă, comportamentală și socială” față de ce se știa anterior, afirmă cercetătorii.

„Cercetările noastre arată că, înainte de 200.000 de ani, aproape de originea speciei noastre, oamenii puteau produce foc cum voiau și au folosit focul, cenușa și plantele medicinale pentru a-și menține taberele curate, fără dăunători. Asemenea strategii ar fi avut beneficii pentru sănătate care au avantajat aceste comunități timpurii”, a afirmat Lyn Wadley, profesoară la Universitatea din Witwatersrand.

Cercetarea coordonată de ea a fost publicată în Science.

Vă recomandăm să citiți și:

Oasele celor mai vechi oameni moderni, descoperite în Bulgaria, oferă noi detalii despre Homo sapiens

Homo galacticus: cum va fi afectată omenirea de colonizarea spaţiului

Craniul distrus al unui copil ar putea fi cea mai veche fosilă de pe Pământ a lui Homo erectus, strămoşul direct al oamenilor

Controverse legate de o satiră de Crăciun de pe Netflix care prezintă un Iisus homosexual



Postari asemanatoare :

468 ad

Comments are closed.