Descoperire arheologică semnificativă în Hattușa: O limbă nou identificată din epoca bronzului reconfigurează peisajul lingvistic al Anatoliei
O echipă de arheologi internaționali a realizat o descoperire impresionantă în situl arheologic de la Boğazköy-Hattușa, situat în nordul Turciei, care ar putea contribui esențial la înțelegerea culturilor și limbilor din Orientul Apropiat antic. Cercetătorii au descoperit o limbă până acum necunoscută, păstrată parțial pe o tăbliță de lut din epoca bronzului. Această revelație deschide noi orizonturi asupra diversității lingvistice și culturale a Imperiului Hitit — una dintre cele mai influente civilizații ale Antichității.
Un sit UNESCO de o importanță istorică deosebită
Situl Boğazköy-Hattușa, situat în actuala provincie turcă Çorum, a fost capitala Imperiului Hitit, o putere majoră a Orientului Apropiat în mileniul al II-lea î.Hr. Hattușa, recunoscută pentru bogăția sa arheologică și istorica, este inclusă în patrimoniul mondial UNESCO și a beneficiat de cercetări sistematice timp de mai bine de un secol, sub egida Institutului Arheologic German. Până în prezent, au fost găsite aproximativ 30.000 de tăblițe de lut cu scriere cuneiformă, care oferă detalii despre viața politică, socială și religioasă a hitiților.
O limbă necunoscută în contextul unui text sacru
Rapoartele recente de la Universitatea Julius-Maximilians din Würzburg, Germania, au dezvăluit o porțiune de text scrisă într-o limbă complet necunoscută, integrată într-un ritual redactat în limba hitită.
Conform profesorului Daniel Schwemer, specialist în studii ale Orientului Apropiat antic, utilizarea unei limbi străine într-un document religios nu este ceva neobișnuit pentru hitiți. Aceștia obișnuiau să consemneze ritualuri în limbile popoarelor subordonate, ceea ce reprezenta atât un act de sincretism religios, cât și o strategie de consolidare culturală. Până în prezent, au fost identificate trei astfel de limbi în texte hittite: louvita, palaica și hattica.
Posibila origine: misterul regiunii Kalašma
Noua limbă pare să-și aibă originea în Kalašma, o regiune situată la marginea de nord-vest a Imperiului Hitit, echivalentă în zilele noastre cu orașele Bolu și Gerede. Deși această zonă este prevalent asociată cu limba palaică, cercetătorii au observat asemănări structurale și lexicale cu louvita, o altă limbă anatoliană din familia indo-europeană. Aceste observații preliminare sugerează că limba necunoscută ar putea face parte din ramura anatoliană a marii familii de limbi indo-europene, dar confirmarea acestei ipoteze va necesita investigații suplimentare detaliate.
Studiul limbii: provocări și oportunități
Fragmentele descoperite nu au fost încă traduse, iar dificultățile sunt semnificative. Absența unei paralele cunoscute și resursele limitate de texte în această limbă impun un efort complex de reconstrucție lingvistică. Lingviști și arheologi colaborează în prezent pentru a studia structura gramaticală și vocabularul, sperând că vor reuși să descifreze originea și clasificarea precisă a acestei limbi misterioase.
Această descoperire are un potențial uriaș pentru studiile asupra mozaicului lingvistic din epoca bronzului. Potrivit Institutului pentru Studiul Culturilor Antice de la Universitatea din Chicago — care administrează celebrul dicționar bilingv hitit–englez — înțelegerea limbilor vechi din Orientul Apropiat este esențială pentru clarificarea originilor culturale ale lumii occidentale. Astfel, analiza acestei limbi necunoscute poate conduce nu doar la o reevaluare a rol
