Descoperirea unei culturi predecesoare dacilor în Vrancea: Rămășițe de 7.500 de ani care au impresionat cercetătorii arheologi

Descoperirea unei culturi predecesoare dacilor în Vrancea: Rămășițe de 7.500 de ani care au impresionat cercetătorii arheologi

Într-o regiune aparent calmă din județul Vrancea, arheologii au realizat o descoperire semnificativă care rescrie originile locuirii umane pe actualul teritoriu al României. În comuna Movilița, pe un grind situat lângă sat, au fost găsite vestigii care sugerează prezența unei culturi umane cu până la 7.500 de ani în urmă, cu mult înainte de perioada dacică. Situl studiat, denumit „Islaz”, a furnizat cercetătorilor dovezi din patru etape consecutive de locuire umană, incluzând materiale din neolitic până în epoca fierului.

Aceste vestigii conțin ceramică, unelte de piatră și o fibulă antică, precum și rămășițe ale unor locuințe distruse de foc. Toate acestea indică o continuitate a locuirii și o adaptare constantă la mediul înconjurător, de la vânătorii neolitici până la comunități structurate din epoca bronzului și fierului. Ceea ce impresionează cel mai mult este descoperirea ceramicii liniare, legată de o cultură veche de peste șapte milenii, care ar putea sugerează existența unei civilizații stabile, complexe și, până în prezent, insuficient cunoscute.

Civilizații străvechi necunoscute în cronologia oficială

Arheologii implicați în cercetare – inclusiv specialiști de la Muzeul Vrancei, Muzeul Județean Buzău și Institutul de Arheologie din Iași – au colaborat cu elevi și voluntari, extinzând investigațiile începute în 2021. Printre cele mai semnificative descoperiri se numără o locuință incendiată din cultura Precucuteni (5.000 – 4.500 î.Hr.) și straturi anterioare de ceramică din cultura Ceramicii Liniare (5.500 – 5.000 î.Hr.). Acest fapt plasează cultura respectivă cu mult înainte de apariția tracilor sau dacilor în zonă.

Vestigiile din epoca bronzului și cele din epoca fierului, inclusiv o fibulă bine păstrată, sugerează o continuitate culturală rar întâlnită în alte colțuri ale Europei. Practic, zona Movilița pare să fi fost locuită fără întrerupere timp de peste 7.000 de ani, oferind arheologilor o fereastră valoroasă spre trecutul îndepărtat al Europei de Est.

Descoperirea ridică semne de întrebare cu privire la nivelul de organizare al acestor comunități preistorice, la rețelele lor de schimb, la spiritualitate și la legăturile cu alte civilizații antice din Europa centrală și de sud-est. Cu fiecare groapă, vas ceramic sau rămășiță de locuință găsită, arheologii adună dovezi care completează o poveste începută cu milenii înainte de apariția istoriei scrise.