Descoperirea celei mai reci exoplanete cunoscute – un gigant înghețat din adâncurile universului
Într-o revelație cu adevărat impresionantă, cercetătorii au validat existența celei mai reci planete descoperite vreodată în afara sistemului nostru solar. Această exoplanetă de dimensiuni colosale – având aproximativ 14 ori mărimea lui Jupiter și o masă de aproape șase ori mai mare – a fost observată inițial în 2020, însă noile date furnizate de telescopul spațial James Webb ne-au oferit o perspectivă total revizuită asupra acestei lumi îndepărtate.
Cu o temperatură medie de circa -125°F (-87°C), această exoplanetă intră oficial în istoria științei ca fiind cel mai rece obiect planetar detectat vreodată, deschizând noi direcții de studiu privind formarea planetelor, supraviețuirea lor în condiții extreme și posibilitatea existenței vieții în circumstanțe neobișnuite.
Un gigant orbital care contestă regulile supraviețuirii cosmice
Exoplaneta, cunoscută de unii cercetători sub denumirea de „Giganțul Înghețat”, prezintă trăsături care o fac cu adevărat singulară în peisajul cosmic cunoscut până acum. Nu doar dimensiunile sale atrag atenția, ci și orbita sa în jurul unei stele pitice albe – o rămășiță stelară densă, ce s-a format după sfârșitul unei stele asemănătoare Soarelui nostru.
În mod obișnuit, planetele aflate în apropierea unei stele gigantice roșii (ultima etapă de viață a unei stele înainte de a deveni pitică albă) sunt ori distruse, ori aruncate în cosmos. Faptul că această planetă a reușit să supraviețuiască acelei etape și continuă să orbiteze armonios în jurul stelei sale sugerează o stabilitate orbitală neașteptată și un trecut evolutiv captivant.
Date inovatoare obținute cu ajutorul lui James Webb
Prin intermediul tehnologiei avansate folosite de Telescopul Spațial James Webb – dotat cu instrumente de spectrometrie în infraroșu și capacități de observație directă – cercetătorii au reușit să obțină informații fără precedent despre atmosfera exoplanetei. Datorită acestor observații, au fost identificate urme de:
– Vapori de apă,
– Metan,
– Oxigen.
Acești compuși sunt fundamentali în ecuația vieții. Deși temperaturile detectate sunt mult prea scăzute pentru a susține forme de viață așa cum le cunoaștem, prezența acestor molecule sugerează un trecut chimic complex și bogat. Este esențial de menționat că biosemnele, precum metanul sau oxigenul din atmosferă, nu garantează existența vieții, dar pot constitui indicii valoroase pentru cercetările viitoare.
De asemenea, planeta orbitează în jurul unei stele de tip K, cunoscută și sub numele de pitică portocalie – o stea mai rece și mai stabilă decât Soarele nostru. Orbita are o perioadă extrem de scurtă de doar 1,4 zile, ceea ce indică o apropiere orbitală considerabilă, dar și o dinamică stelară remarcabil de stabilă, sugerând un sistem bine conservat în ciuda evoluției tumultoase a stelei gazdă.
Viață sub îngheț: mit sau posibilitate?
Ar putea exista forme de viață într-o astfel de lume înghețată? O întrebare care implică atât știința, cât și filosofia.
Viața în formele ei cunoscut pe Pământ necesită apă lichidă, iar acest lucru devine imposibil la temperaturi de -87°C. Limita teoretică de supraviețuire a unor bacterii extremofile cunoscute este în jurul a -15°C. Totuși, universul ar putea ascunde forme de viață complet diferite, capabile să funcționeze în condiții inospitaliere pentru organismele de pe Terra.
În plus, detectarea vaporilor de apă în atmosferă, chiar și în lipsa temperaturilor necesare pentru starea
