O descoperire revoluționară: Urme fosile vechi de 356 milioane de ani rescriu istoria reptilelor
O descoperire impresionantă realizată în Australia de către doi paleontologi amatori a contestat cronologia acceptată referitoare la apariția reptilelor pe planeta noastră. Urmele fosile recent găsite sugerează că evoluția acestor organisme a început cu aproximativ 40 de milioane de ani mai devreme decât ceea ce indicau dovezile anterioare, oferind o viziune total nouă asupra originilor vertebratelor terestre.
Descoperirea de pe „Snowy Plains”
Craig A. Eury și John Eason, pasionați de paleontologie, cercetau o zonă bogată în formațiuni geologice antice cunoscută sub numele de Snowy Plains, când au descoperit o placă de gresie extrem de bine conservată. Observând urme distincte de gheare, aceștia au realizat că descoperirea ar putea avea o relevanță semnificativă.
Întreprinderile ulterioare, conduse de o echipă de specialiști internaționali și publicate în renumita revistă Nature, au confirmat că urmele datează de aproximativ 356 milioane de ani, către sfârșitul perioadei Devonian. Aceste urme aparțin unui amniot timpuriu – un grup de vertebrate care include reptilele, păsările și mamiferele. Până acum, cele mai vechi fosile cunoscute în această categorie aveau o vechime de aproximativ 320 milioane de ani, fiind asociate perioadei carbonifere.
Importanța ghearelor în determinarea speciei
Prezența bine definită a ghearelor – trăsături specifice reptilelor – servește ca un indicator crucial că aceste ființe s-au separat de amfibieni cu mult mai devreme decât se considera anterior. Această observație impune o revizuire extinsă a arborelui evolutiv al tetrapodelor (vertebrate cu patru membre), sugerând că tranziția de la viața acvatică la cea terestră și diversificarea biologică au avut loc la un ritm mult mai rapid.
O reevaluare evolutivă
Urmele descoperite au fost comparate cu cele ale unui varan de apă modern (Varanus salvator). Pe baza acestui model, cercetătorii au estimat că animalul care le-a generat măsura aproximativ 75 de cm în lungime. În plus, în aceeași zonă au fost găsite două seturi de urme de pantă similare, aparținând probabil aceluiași individ, ceea ce indică faptul că aceste creaturi erau deja bine adaptate la deplasarea pe uscat.
Această descoperire este susținută și de observații anterioare din Polonia, unde urme similare – datate recent – au fost considerate de asemenea dovezi ale existenței unor tetrapode primitive în Devonian. Astfel, întregul segment al evoluției vertebratelor terestre timpurii ar putea fi repoziționat pe scara geologică, mutându-se din perioada carboniferă în devoniană.
Unică mărturie fosilă din Gondwana
O altă dimensiune semnificativă a descoperirii este proveniența geografică a fosilelor – Gondwana, un supercontinent istoric care cuprindea actualele continente din emisfera sudică, precum Australia, Africa, America de Sud și Antarctica. Conform cercetătorului Per Ahlberg, coordonator al studiului, această placă de gresie cu o lățime de doar 50 cm reprezintă „singura dovadă fosilă cunoscută a tetrapodelor din începutul Carboniferului în Gondwana”.
Implicatiile sunt enorme nu doar pentru regiunea respectivă, ci și pentru înțelegerea globală a diversificării vieții terestre preistorice. Aceasta aduce nu doar schimbări în cronologie, ci și în înțelegerea ecologiei și geografiei acelei perioade, în care viața terestră se afla la începuturile sale.
Impuls pentru viitoare descoperiri
Conform echipei de cercetători, urmele fosilizate oferă nu doar dovezi solide ale unei transformări majore în cron
