Roverul Perseverance și „mina de aur” geologică de pe Marte
Roverul Perseverance, misiune de marcă a NASA axată pe studierea Planetei Roșii, a realizat recent o descoperire științifică impresionantă—o autentică „mină de aur” geologică pe Marte. Investigând marginea vestică a craterului Jezero, un loc care a fost considerat cândva leagănul unui vechi lac marțian, roverul a găsit o colecție remarcabilă și variată de roci, oferind noi informații despre istoria climatică și geologică a planetei.
Craterul Jezero: O fereastră către trecutul marțian
Craterul Jezero, localizat la nord de ecuatorul marțian, reprezintă o formațiune de impact cu un diametru de aproximativ 45 de kilometri. Datele strânse de instrumentele de pe orbită sugerau anterior că această zonă ar fi putut conține un corp de apă lichidă acum miliarde de ani. Drept urmare, a devenit una dintre cele mai promițătoare locații pentru a explora posibilitatea existenței vieții în trecutul marțian.
În decembrie 2024, Perseverance a ajuns la marginea vestică a craterului, în zona știută sub denumirea de Witch Hazel Hill. Aici, formele stratificate l-au condus pe rover către probe provenind din diferite etape ale istoriei geologice a planetei.
Un ritm record al descoperirilor
În primele luni ale anului 2025, activitatea științifică a câștigat o dinamică fără precedent. Roverul, de dimensiunea unui SUV, a colectat mostre de la cinci roci distincte, a studiat în profunzime alte șapte și a analizat, de la distanță, prin laser, 83 de formațiuni geologice. Acesta reprezintă cel mai susținut ritm de activitate științifică al misiunii în cei patru ani de la aterizare.
Katie Morgan, coordonatoarea misiunii Perseverance la Jet Propulsion Laboratory (NASA), a descris această succesiune de descoperiri ca fiind „tot ceea ce ne-am dorit și chiar mai mult”, evidențiind semnificația regiunii în cadrul cercetărilor despre originile sistemului planetar marțian.
Silver Mountain – O mostră cu potențial excepțional
Printre cele mai notabile descoperiri din această perioadă se numără proba denumită Silver Mountain. Aceasta este prima mostră prelevată de pe marginea craterului și este considerată o relicvă a epocii Noachiene, o eră timpurie din istoria lui Marte, caracterizată prin bombardamente intense cu meteoriți și activitate geologică tumultoasă. Structura sa unică, incluzând texturi nereflectate anterior, ar putea oferi indicii valoroase despre compoziția originală a scoarței marțiene și despre posibilitatea prezenței apei în trecut.
Serpentinite și șansele de viață
În apropiere, roverul a identificat și o rocă bogată în minerale din grupa serpentinitelor—pietre formate pe Pământ prin reacția rocilor ultrabazice cu apă. Acest tip de rocă este deosebit de relevant din perspectiva astrobiologică, deoarece procesul de formare poate genera hidrogen, un posbil combustibil chimic pentru formele de viață microbiene.
Aceste elemente sprijină ipoteza că Marte ar fi putut dispune de condiții favorabile pentru apariția vieții în trecutul său îndepărtat.
Misiunea de aducere a mostrelor pe Pământ—între vis și realitate
Toate aceste descoperiri semnificative cresc interesul comunității științifice pentru returnarea probelor pe Pământ, unde ar putea fi supuse unor analize aprofundate cu instrumente complexe inaccesibile misiunilor robotice.
Cu toate acestea, planul NASA pentru o misiune de returnare a mostrelor, Mars Sample Return (MSR), se confruntă cu obstacole bugetare și tehnologice semnificative. Estimările actuale plasează proiectul la peste 11 miliarde de
