O Nouă Descoperire Astronomică — „Marele Zid” Hercules–Corona Borealis Se dovedește a Fi Mai Aproape și Mai Extins decât Se Credea

Cele mai recente observații cosmologice, desfășurate prin intermediul razelor gamma, au scos la iveală detalii surprinzătoare despre cea mai mare structură identificată în Univers — cunoscutul Great Wall Hercules–Corona Borealis. Conform experților în astronomie, această impresionantă formațiune cosmică este nu doar mai vastă decât estimările anterioare, ci și mai aproape de planeta noastră. Această descoperire ar putea să provoace o revizuire a fundamentelor cosmologiei contemporane.

Ce reprezintă Great Wall-ul Hercules–Corona Borealis?

Identificat în 2014, Great Wall-ul Hercules–Corona Borealis este un imens filament galactic sau supercluster compus din mii de galaxii. Cu o lungime estimată anterior la aproximativ 10 miliarde de ani-lumină și o lățime de circa 1 miliard de ani-lumină, această mega-structură este atât de vastă încât ar putea susține alinierea a peste 94.000 de galaxii asemănătoare Căii Lactee.

Structura se desfășoară în regiunile constelațiilor Hercules și Corona Borealis, de aici denumirea sa. Este considerată una dintre cele mai mari entități din Universul observabil, contrazicând percepția că Universul este uniform și omogen la scară largă.

Noua analiză: razele gamma oferă informații suplimentare

Într-un studiu recent extins, o echipă internațională condusă de astrofizicienii Jon Hakkila (Universitatea din Alabama) și István Horváth a utilizat o bază de date ce cuprinde 542 de explozii de raze gamma (Gamma-Ray Bursts — GRB) pentru a revalua dimensiunile și localizarea acestei structuri.

GRB-urile reprezintă cele mai puternice forme de energie cunoscute în Univers și semnalizează sfârșitul vieții stelelor masive sau coliziunile devastatoare, fiind detectabile de la distanțe colosale. Ele funcționează ca „faruri” ce indică prezența galaxiilor situate dincolo de domeniul de acoperire al telescoapelor optice convenționale.

Noua cercetare a inclus o serie de GRB-uri care nu fuseseră considerate anterior parte a Great Wall-ului. Rezultatele sugerează că structura este chiar mai lungă și — ceea ce este surprinzător — mai aproape de Pământ decât se credea. „Am constatat că anumite segmente ale structurii sunt mai aproape de noi decât ne-am așteptat”, a declarat Hakkila pentru Space.com.

Implicații cosmologice și consecințele descoperirii

Descoperirea are urmări semnificative pentru principiile fundamentale ale cosmologiei. Conform principiului cosmologic, Universul ar trebui să fie omogen și izotrop la scară mare. Cu alte cuvinte, distribuția materiei ar trebui să fie uniformă în toate direcțiile la distanțe extrem de mari.

Cu toate acestea, existența unei structuri de asemenea amploare — care depășește considerabil limita teoretică de 1,2 miliarde de ani-lumină pentru formarea structurilor cosmice — ridică întrebări cruciale despre valabilitatea modelului cosmologic actual. Cu o vârstă estimată la 13,8 miliarde de ani, Universul nu pare să fi avut suficient timp pentru a forma o structură atât de vastă, respectând limitele vitezei luminii și legile gravitației actuale.

Limitări și etapele următoare

Deși GRB-urile constituie repere excelente, determinarea precisă a poziției lor în spațiu tridimensional este complicată, ceea ce adaugă un nivel de incertitudine în evaluarea dimensiunii