Groenlanda, tărâm secret sub gheață: Ce ne învață istoria despre schimbările climatice
Groenlanda, a doua insulă ca mărime de pe planetă și una dintre cele mai gheațate regiuni ale acesteia, a fost mult timp văzută ca un simbol al stabilității climatice. Vastitatea calotei sale glaciare, cu grosimi ajungând până la 3 kilometri, a părut imposibil de clintit în fața variațiilor temperaturii globale. Însă studii recente relevă o Groenlandă complet diferită în trecut – o lume fără gheață, plină de vegetație, insecte și, poate, chiar viață animală activă.
Evitând stereotipurile legate de un viitor sumbru, noile descoperiri oferă o privire asupra trecutului, stabilind conexiuni importante între evenimentele de odinioară și ceea ce s-ar putea întâmpla din nou, mai repede decât ne-am imagina.
Fosile ascunse sub gheață: Dovezi ale unei Groenlande verzi
Analize recente ale probelor de gheață prelevate din centrul Groenlandei – din zona cunoscută sub numele de Summit Camp – au descoperit urme impresionante ale unui ecosistem terestru. În sedimentele găsite sub calota glaciară au fost identificate fosile de plante tundrice, cum ar fi semințele de mac arctic, spori de mușchi și chiar resturi de insecte.
Aceste rămășițe organice datează de cel puțin 1,1 milioane de ani și demonstrează că, într-o epocă anterioară ciclurilor glaciare recente ale planetei, Groenlanda nu a fost în întregime acoperită de gheață, cum se întâmplă astăzi. O parte a suprafeței insulei a fost suficient de eliberată pentru a permite dezvoltarea unui mediu biologic – un aspect esențial pentru istoria climatică.
Cercetătorii afirmă că alternarea între perioadele glaciare și interglaciare din Pleistocen (epoca geologică care a început acum aproximativ 2,6 milioane de ani) a dus la o topire parțială a ghețarilor masivi, iar extinse teritorii ale Groenlandei au fost expuse periodic la lumină și căldură, chiar și într-un climat arctic rece și uscat.
O Groenlandă cândva temperată: lecții pentru prezent
Această Groenlandă „verde” din trecut contrazice ideea că vastul strat de gheață ar fi fost constant pe parcursul întregii istorii recente a geologiei. De fapt, rezultatele sugerează că ghețarii se află într-un echilibru fragil, influențat direct de fluctuațiile climatice relativ minore.
În plus, cercetările indică faptul că stratul de sol care a conservat fosilele a rămas intact sub calota glaciară timp de mai bine de un milion de ani, oferind un indiciu clar: atunci când clima globală se încălzește – fie prin cauze naturale sau, așa cum se întâmplă acum, din activitățile umane – masa de gheață din Groenlanda poate dispărea considerabil mai repede decât s-a estimat anterior.
Impactul topirii ghețarilor asupra nivelului mării
Relevanța acestei descoperiri depășește simpla curiozitate științifică. Cercetătorii avertizează că actuala creștere a temperaturilor globale pune calota de gheață a Groenlandei în pericol tot mai mare de topire. În prezent, nivelul global al oceanelor crește cu aproximativ 2,5 centimetri pe deceniu, iar modelele climatice sugerează o accelerare a acestui proces.
Dacă gheața Groenlandei s-ar topi complet – un scenariu extrem, dar nu imposibil pe termen lung – nivelul mării ar putea crește cu până la 7 metri, având un impact devastator asupra orașelor de coastă precum New York, Miami, Boston sau Mumbai. Milioane de locuințe, infrastructuri esențiale și chiar rețelele economice globale ar fi afectate.
