Descoperire arheologică semnificativă: Un tezaur dac de argint a fost descoperit de cercetători amatori în localitatea Breaza, județul Mureș

Descoperire arheologică semnificativă: Un tezaur dac de argint a fost descoperit de cercetători amatori în localitatea Breaza, județul Mureș

Detectori amatori descoperă o comoară daco-getică în județul Mureș

O recentă descoperire arheologică a stârnit interesul publicului și al comunității științifice din România. Doi detectori amatori de metale, Dionisie-Aurel Moldovan și Sebastian-Adrian Zăhan, au realizat o descoperire remarcabilă în comuna Breaza (județul Mureș): un tezaur de bijuterii din argint, posibil primele dovezi ale unei așezări dacice în această zonă.

Această învăluire ar putea rescrie pasaje importante din istoria regiunii, aducând în atenție o cultură veche care, până de curând, nu era confirmată arheologic în această parte centrală a României.

Descoperirea: un tezaur ce dezvăluie o istorie uitată

Comoara, predată autorităților și examinată de specialiștii Muzeului Județean Mureș, include o colecție impresionantă de bijuterii din argint având o greutate de aproape 500 de grame. Piesele includ:

– O brățară circulară înfrumusețată cu motive vegetale
– Două broșe cu noduri
– O fibulă cu patru noduri
– Un lanț de gât cu pandantive
– Un brâu format din plăci ovale și ornamentat cu simboluri solare

Experții afirmă că aceste artefacte datează din perioada secolelor V-IV î.Hr., ceea ce le plasează în perioada formativă a culturii dacice, recunoscută pentru meșteșugul avansat și bogăția simbolurilor religioase și sociale.

Un aristocrat dac și comoara sa

Din examinarea bijuteriilor, cercetătorii ajung la concluzia că acestea au aparținut unui reprezentant al aristocrației dace. Prelucrarea deosebită, materialele valoroase și designul artistic al obiectelor sugerează că posesorul era o persoană de rang înalt, care le purta în cadrul ceremonii sau ocazii speciale. Deși arheologii nu pot confirma dacă tezaurul a fost al unei femei sau al unui bărbat, splendoarea bijuteriilor reflectă bogăția și statutul social înalt al proprietarului.

Un simbol al devotamentului religios sau o măsură de protecție?

Motivul pentru care tezaurul a fost ascuns rămâne o enigmă. Conform interpretării oferite de Muzeul Județean Mureș, este posibil ca bijuteriile să fi fost îngropate ca ofrandă religioasă pentru o divinitate sau ca măsură de siguranță în vremuri dificile. Totuși, având în vedere că obiectele nu au fost recuperate niciodată, este probabil ca evenimente istorice să fi împiedicat proprietarul să revină.

Un nou punct pe harta așezărilor dacice

Până acum, județul Mureș nu a avut dovezi arheologice clare privind existența așezărilor dacice în această zonă. Descoperirea sprijină ideea că sub pământ se află ruinele unei posibile locuințe, așezări sau fortificații dacice, deschizând astfel un nou capitol de cercetare pentru arheologi.

Această regiune, situată în centrul geografic al teritoriului istoric al Daciei, devine un punct de interes major în studierea organizării sociale și economice a acestui popor. Conform specialiștilor, descoperirea reprezintă cel mai clar indiciu de până acum despre o prezență permanentă a dacilor în zona Breaza-Mureș.

Un patrimoniu salvat și expus publicului

Tezaurul a fost predat integral autorităților și este acum studiat, documentat și expus la Muzeul Județean Mureș, conform unui comunicat oficial. Descoperirea apare într-un context marcat de discuții despre protejarea patrimoniului național, în urma unor cazuri de furturi de artefacte din muzee europene care implicau obiecte ale culturii dacice.

Moștenirea dacică – o comoară în continuă descoperire

Dacii, cunos