Titlu: Topirea gheții transformă lumea: Impactul schimbărilor climatice asupra axei de rotație a Pământului
Un studiu recent publicat în prestigioasa revistă Geophysical Research Letters atrage atenția comunității științifice internaționale și a publicului general asupra unui fenomen cu repercusiuni globale: schimbările climatice induse de activitatea umană ar putea influența axa de rotație a Pământului, afectând astfel precizia sistemelor de navigație prin satelit și funcționarea diferitelor instrumente spațiale.
Această descoperire, menită să schimbe percepția noastră asupra echilibrului planetei, evidențiază că redistribuirea masei de apă la scară globală — generată în principal de topirea accelerată a ghețarilor și calotelor glaciare — are un efect mult mai profund asupra poziției geografice a Polului Nord decât s-a crezut anterior.
Schimbări observate și perspective viitoare
Cercetători de la ETH Zurich au studiat date istorice referitoare la mișcarea polilor între anii 1900 și 2018 și, utilizând aceste informații, au creat modele predictive care analizează diverse scenarii legate de evoluția emisiilor de gaze cu efect de seră.
Rezultatele sunt alarmante:
– În cazul unui scenariu pesimist cu emisii ridicate, Polul Nord geografic s-ar putea deplasa cu până la 27 de metri spre vest până la sfârșitul secolului.
– Chiar și în scenariile mai optimiste, deplasarea rămâne inevitabilă, ajungând până la 12 metri.
Aceste estimări sunt semnificative, având în vedere că mișcările polilor nu au fost niciodată atât de influențate de activitatea umană într-un interval de timp atât de scurt.
Mecanismul din spatele schimbării: transformarea masei planetare
În mod natural, axa de rotație a Pământului suferă variații regulate, cauzate de factori precum:
– presiunea atmosferică,
– curenții oceanici,
– interacțiunile dintre nucleul și mantaua planetei,
– mișcările plăcilor tectonice.
Cu toate acestea, în ultimele decenii, un nou factor a început să predomine: topirea gheții polare din cauza încălzirii globale. Aceasta conduce la redistribuirea masei de apă din regiuni polare către oceanele globale, alterând astfel echilibrul de rotație al Terrei.
Mostafa Kiani Shahvandi, coautor al studiului și cercetător la Universitatea din Viena, explică: „Influența contemporană a activității umane este, în anumite situații, mai puternică decât efectele ajustării izostatice glaciare, fenomen prin care scoarța terestră se ridică sau se coboară în funcție de greutatea gheții acumulate sau topite în timpul erei glaciare.”
Impactul asupra navigației și cercetării spațiale
Pe lângă consecințele geofizice, schimbarea axei Pământului are efecte directe asupra sistemelor de navigație globală și a cercetării spatiale. Axa de rotație a planetei reprezintă o referință crucială pentru:
– Sistemele de localizare prin satelit, precum GPS;
– Planificarea și controlul sateliților artificiali și al misiunilor spațiale;
– Sistemele de cartografiere și geolocalizare de înaltă precizie.
O deviere semnificativă a acestei axe necesită recalibrări frecvente ale algoritmilor utilizați în tehnologiile de poziționare, ceea ce ar putea provoca perturbări sau erori costisitoare în navigație, telecomunicații și explorare spațială.
Dincolo de date: un semn că Pământul răspunde
Deplasarea polilor geografici nu constituie un pericol imediat pentru viața cotidiană, însă reprezintă un semnal clar și măsurabil al felului în care planeta reacționează la stressul ambiental generat de activitatea umană.
În plus, studiul evidențiază necesitatea urgentă de a înțelege mai bine comportamentul axei planetare pe parcursul vremii.
