Demența și mediul schimbător. Dificultățile cu care se confruntă cei afectați

Persoanele care suferă de demență se luptă pentru adaptarea la schimbările de mediu din cauza zonelor afectate din creier, numite „rețele de cerere multiplă”. Acestea sunt zone complexe ale creierului care susțin inteligența generală, spun cercetătorii din cadrul Universității Cambridge.

Există mai multe tipuri de demență, precum Alzheimer sau demența frontotemporală/FTD, care sunt caracterizate prin acumularea diferitelor proteine toxice în zone diferite ale creierului, indică EurekAlert.

Acest lucru înseamnă că simptomele demenței sunt variate și pot include probleme cu memoria, limbajul, comportamentul sau vederea. Însă unul dintre simptome care poate fi remarcat la toate formele bolii este dificultatea de a reacționa potrivit la situații neașteptate.

Simptomul comun pentru toate formele de demență

„În centrul oricărei forme de demență se află un simptom unic, care se petrece atunci când  lucrurile se schimbă brusc, aspect dificil pentru oameni”, spune dr. Thomas Cope din cadrul Unității de Științe Cognitive și Cerebrale și Departamentul de Neuroștiințe Clinice al Cambridge.

„Dacă oamenii se află în propriul lor mediu și totul decurge conform unei rutine cunoscute și acceptate, atunci lucrurile sunt acceptabile. Dar imediat ce mediul devine unul necunoscut, cum ar fi vizitarea unui loc nou, bolnavii pot găsi această schimbare foarte dificilă”.

Pentru a înțelege motivele pentru care se petrece acest lucru, dr.Cope alături de colegii acestuia au analizat datele a 75 de pacienți, fiecare dintre aceștia suferind de una dintre cele patru forme ale demenței care afectează diferite zone ale creierului. Pacienții, alături de un eșantion de 48 de oameni sănătoși au ascultat un sunet în schimbare în vreme ce undele lor cerebrale erau înregistrate de un magnetoencefalograf.

Dispozitivul are rolul de a măsura micile câmpuri magnetice produse de impulsurile electrice din creier. Spre deosebire de scanările RMN, aceste mașinării permit temporizarea precisă a ceea ce ce petrece în creier și când. Rezultatele acestui experiment au fost publicate în „Journal of Neuroscience”. 

Derularea experimentului

În timpul experimentului, voluntarii au vizionat „Planeta noastră” a lui David Attenborough, dar fără sonor – în schimb au trebuit să asculte o serie de bipuri. Acestea urmăreau un tipar bine stabilit, dar uneori unul dintre aceste sunete era diferit, având o frecvență mai ridicată sau un volum diferit.

Echipa a descoperit că sunetul care era diferit de celelalte declanșa două răspunsuri în creier: un răspuns imediat urmat de un al doilea la 200 de milisecunde mai târziu. Răspunsul inițial vedea de la sistemul auditiv de bază, recunoscând faptul că a auzit un bip. Răspunsul era similar pentru ambele categorii de voluntari.

Cel de-al doilea răspuns era reprezentat de recunoașterea tiparului diferit al sunetului. Acesta era mult mai mic în rândurile persoanelor cu demență. Cu alte cuvinte, la voluntarii sănătoși, creierul era mult mai bun în a recunoaște faptul că a intervenit o schimbare.

Cercetătorii s-au uitat mai apoi la zonele din creier care fuseseră activate în timpul sarcinilor și cum se conectau acestea. Au combinat datele cu scanări ulterioare pentru a identifica structura creierului. Acestea au arătat leziunile zonelor din creier cunoscute ca „rețele de cerere multiplă” erau asociate cu reducerea răspunsului ulterior.

„Rețele de cerere multiplă”

Acestea, care se găsesc atât în fața cât și în spatele creierului, sunt zone care nu au neapărat funcții specifice, dar în schimb sunt legate de nivelul general al inteligenței – cum ar fi capacitatea de rezolvare a problemelor. Acestea sunt foarte complexe, prezente exclusiv la oameni, primate și animale ceva mai inteligente. Acestea sunt rețelele care ne oferă capacitatea de a fi mai flexibili la mediul înconjurător.

La voluntarii sănătoși, sunetul este recepționat de sistemul auditiv, care transmite informațiile către aceste rețele pentru a fi procesate și interpretate. Rețelele „răspund înapoi” ulterior, sistemului auditiv, transmițând informații cu privire la sunetul respectiv.

„Există multe controverse cu privire la rolul exact al acestor rețele și cum sunt ele legate de percepția generală asupra lumii”, spune dr. Cope. „Există presupunerea că aceste rețele inteligente lucrează la un nivel superior, funcționând specific și preluând informația. Dar noi am arătat că rolul acestora este fundamental pentru cum percepem lumea”.

„Acesta este și motivul pentru care putem privi o fotografie și să identificăm rapid fețele sau alte informații relevante, în vreme ce o persoană cu demență nu poate identifica imediat aspectele relevante”.

Nu există un tratament pentru gestionarea simptomelor

„Sfatul pe care îl dau este acela că poți ajuta persoanele afectate de demență alocând mai mult timp pentru semnalarea schimbărilor, scoaterea în relief a acestora prin discutarea lor. Poți anunța din timp că vei discuta despre altceva sau vei face o altă acțiune. Apoi să-ți repeți de mai multe ori procesul și să înțelegi motivul pentru care este important să ai răbdare în așteptarea creierului să recunoască noua situația”, spune dr. Cope.

Cu toate că studiul acestora s-a concentrat doar asupra pacienților care suferă de demență, descoperirile pot explica fenomenele similare asociate cu persoanele afectate de schizofrenie, acolo unde rețelele creierului pot suferi întreruperi.

Vă mai recomandăm și:

Un nivel scăzut de testosteron, asociat cu riscul de a dezvolta demență și Alzheimer

Obiceiurile zilnice care pot crește riscul de demență și pot accelera procesul de îmbătrânire

Consumul de cafea și ceai poate fi asociat cu rate reduse de accident vascular cerebral și demență

Bacteriile din nas ar putea crește riscul de a dezvolta Alzheimer



Postari asemanatoare :

468 ad

Comments are closed.