Theodor Herzl și Apariția Sionismului
Pe 3 iulie, comemorăm dispariția lui Theodor Herzl, acum 121 de ani, în 1904. Herzl a fost o personalitate esențială a mișcării sioniste, dedicându-și existența cauzei înființării Statului Israel. Născut la Budapesta în 1860, Herzl s-a stabilit la Viena, unde a frecventat liceul și facultatea de drept la Universitatea din Viena. Aici și-a exprimat opoziția față de antisemitism, un subiect care va defini parcursul său ulterior.
După ce a obținut diploma de doctor în drept în 1884, Herzl a început o carieră în jurnalism și literatură, colaborând cu publicații în limba germană. În 1889, s-a căsătorit cu Julie Naschauer, având împreună trei copii: Hans, Trude și Paula. În 1891, a devenit corespondent la Paris pentru ziarul „Neue Freie Presse” din Viena, într-un context influențat de „afacerea Dreyfus”.
Această etapă i-a consolidat determinarea de a lupta împotriva antisemitismului și de a sprijini cauza evreiască prin scrieri și activități publice. Prima sa lucrare semnificativă pe acest subiect a fost piesa de teatru „Noul ghettou”, publicată în 1894 la Viena, urmată de broșura „Judenstaat” („Statul Iudeu”), redactată în 1895 și publicată pe 14 februarie 1896.
Broșura sa a stârnit senzație și polemică, dar a devenit, în timp, fundamentul mișcării sioniste. În 1897, Herzl a organizat primul congres sionist la Basel, unde a fost adoptat programul care urma să devină baza sionismului politic. A fost ales președinte al comitetului executiv din Viena, acțiune care a oferit un avans considerabil mișcării sioniste, transformând ideea de colonizare agricolă evreiască în Palestina în conceptul unui cămin național evreiesc în patria lor istorică.
Conform lui Herzl, obiectivele sionismului includeau salvarea temporară a evreilor din Europa de Est și prevenirea asimilării evreilor din Europa Occidentală. A pledat pentru necesitatea revenirii la iudaism înainte de a se întoarce în patria istorică, promovând astfel conștiința națională evreiască modernă.
Herzl și-a ilustrat concepția în 1902 prin romanul „Altneuland” (Țara veche, țara nouă), unde imagina un viitor al Palestinei, transformată prin imigrarea masivă a evreilor. În ciuda scepticismului și criticilor întâmpinate, Herzl a enunțat motto-ul „Dacă veți voi, nu va fi o poveste” pentru a sublinia convingerea sa puternică în realizarea visului sionist.
Astfel, Theodor Herzl rămâne una dintre figurile emblematice ale istoriei evreiești, un vizionar care a conturat cadrul pentru renașterea unei națiuni. Moartea sa prematură în 1904 a lăsat o moștenire solidă, continuată și dezvoltată de succesorii săi în cadrul mișcării sioniste.
