Rochii diafane, pălării oversized, pantaloni din in și sandale lejere – în timpul vacanței, mulți dintre noi par să îmbrățișeze un stil vestimentar complet diferit față de cel obișnuit. Indiferent de varietatea și uneori teatralitatea acestor alegeri, un singur lucru este cert: nu ne îmbrăcăm astfel în viața cotidiană.
Marta Franceschini, expert în comunicare și editorial la European Fashion Heritage Association, subliniază că garderoba de vacanță s-a conturat odată cu evoluția turismului de relaxare în secolul al XIX-lea.
„Înainte de această perioadă, hainele pentru călătorie erau exclusiv funcționale, legate de migrarea, pelerinajele sau expedițiile militare și comerciale”, afirmă ea.
Stațiunile de pe malul mării s-au transformat în destinații trendy
Odată cu creșterea clasei de mijloc și extinderea rețelelor feroviare din Europa, stațiunile de coastă au devenit locuri de atracție la modă, ceea ce a dus la crearea unor articole vestimentare care îmbinau rafinamentul cu confortul.
Clima caldă a impus utilizarea unor materiale mai ușoare, precum inul sau mătasea, iar în perioada interbelică, designeri precum Coco Chanel promovau stiluri lejere: pulovere casual, pantaloni ample, costume de baie, remarcă BBC.
„După cel de-Al Doilea Război Mondial, expansiunea economică și apariția aviației comerciale au făcut călătoriile și mai accesibile”, completează Franceschini. Între anii ’50 și ’70, hainele de vacanță s-au transformat într-un subgen distinct, incluzând pantaloni Capri, imprimeuri exotice, caftane și colecții de croazieră.
De asemenea, schimbările climatice în timpul călătoriilor au facilitat relaxarea codurilor vestimentare sociale, încurajând o exprimare mai liberă prin îmbrăcăminte.
Paradoxul turistului: dorința de a nu fi perceput ca turist
Cu toate acestea, aproape nimeni nu dorește să pară turist. Revistele de lifestyle sunt pline de sfaturi despre cum să eviți „uniforma clasică a turistului” (cu tricou, rucsac, pălărie) și sugerează în schimb garderobe minimaliste, inspirate din stilul local.
Vanessa Friedman, critic de modă la The New York Times, afirmă că primește frecvent întrebări despre cum să nu arăți ca un turist. Răspunsul ei? Să se consulte direct cu localnicii.
„Consider că oamenii se îmbracă pentru a se integra într-un grup. Așa că, atunci când călătoresc, nu vor să atragă atenția”, declară ea.
Dar dacă noțiunea de „turist” înseamnă, în esență, o evadare din cotidian, de ce ne ferim atât de mult de această etichetă?
Dr. Charlotte Russell, psiholog și fondatoare a proiectului The Travel Psychologist, subliniază că statutul de turist vine la pachet cu o serie de conotații negative: „Turistul este văzut ca naiv, lipsit de experiență, stângaci în interacțiunile culturale și, poate, mai ușor de manipulativ. Nimeni nu își dorește să fie asociat cu aceste stereotipuri, astfel că e normal ca oamenii să încerce să se distanțeze de ele”.
Psihologul Andrew Stevenson, autor al cărții The Psychology of Travel, consideră că această tensiune reflectă modul în care ne dorim să fim percepuți.
„Vrei să te prezinți ca un observator empatic, care caută să se integreze, ca un antropolog? Sau preferi să păstrezi o distanță față de locul pe care îl vizitezi, poate din motive de siguranță sau pentru a rămâne în bula ta de confort? Hainele sunt un simbol al gradului de apartenență pe care ni-l dorim față de destinația aleasă”, întreabă el retoric.
Vă mai sugerăm să citiți și:
Planeta Marte avea cândva plaje ideale pentru vacanțe, arată un studiu
Unele dintre cele
