<pisicile dorm între 12 și 16 ore zilnic, iar o cercetare recentă sugerează că majoritatea pisicilor preferă să doarmă pe partea stângă. Se știe deja că pisicile au tendința de a se odihni în locuri înalte, precum vârful unui ansamblu pentru cățărat sau pe o grămadă de valize din dulap, ferindu-se astfel de prădători și de stăpânii prea afectuoși. Această alegere le conferă un avantaj strategic: pot observa mai ușor potențialele pericole.
Autorii cercetării au speculat că poziția în care dorm, fie pe partea stângă, fie pe cea dreaptă, ar putea avea o funcție similară. De ce majoritatea pisicilor aleg să doarmă pe partea stângă?
Cercetătorii au descoperit motivele pentru care majoritatea pisicilor dorm pe partea stângă
„Comportamentele asimetrice pot fi benefice, deoarece cele două emisfere cerebrale au specializări în sarcini diferite”, spune Onur Güntürkün, neurolog comportamental de la Universitatea Ruhr din Bochum (Germania).
Împreună cu echipa sa, Güntürkün a examinat pozițiile de somn ale pisicilor în 408 videoclipuri atent selectate de pe YouTube. Rezultatul? O preferință clară pentru partea stângă: două treimi dintre pisici se odihneau pe această parte.
Această poziție le permite câmpul vizual stâng să fie lipsit de obstacole generate de propriul corp. Câmpul vizual stâng este procesat de emisfera dreaptă a creierului, care este asociată cu orientarea în spațiu, detectarea amenințărilor și coordonarea reacțiilor rapide de fugă. Prin urmare, această poziție le-ar putea permite pisicilor să reacționeze mai rapid în cazul în care sunt trezite brusc de un prădător (sau de o persoană prea afectuoasă).
Legătura dintre modul în care felinele percep pericolele
„Somnul reprezintă una dintre cele mai expuse stări pentru un animal, având în vedere că vigilența împotriva prădătorilor este semnificativ redusă, în special în fazele profunde ale somnului”, afirmă autorii studiului.
„Considerăm că această preferință semnificativă pentru partea stângă în timpul somnului ar putea avea o origine evolutivă, corelată cu modul în care creierul procesează amenințările. Totuși, nu putem exclude și alți factori”, spun oamenii de știință, citați de Science Alert.
Cercetarea a fost publicată în revista Current Biology.
Vă sugerăm să explorați și:
- Cum creează păsările flamingo „tornade” subacvatice pentru a-și prinde prada
- Cimpanzeii știu ce este ritmul. Ce ne arată asta despre originile muzicii?
- Scorpionii invadează orașele din Brazilia. Pericol alimentat de urbanizare și schimbări climatice
- O specie de insectă folosește o tactică surprinzătoare pentru a-și manipula prada
