Mulți dintre noi am adoptat obiceiul de a asculta podcasturi, cărți audio și alte resurse online la viteze de redare mai rapide decât cea standard. Pentru tineri, acest comportament a devenit, poate, chiar o obișnuință. Dar este vizionarea videoclipurilor cu avans rapid dăunătoare memoriei?
Un sondaj efectuat în rândul studenților din California a relevat că 89% dintre aceștia ajustază viteza de redare a lecțiilor online. Și în mass-media au apărut numeroase articole care subliniază cât de frecvent s-a transformat acest obicei.
Este ușor de înțeles motivul: redarea rapidă îți permite să accesezi mai mult conținut într-un interval mai scurt sau să revină asupra aceluiași material de mai multe ori pentru o înțelegere mai aprofundată. Acest lucru poate fi deosebit de util în context educațional, unde timpul salvat astfel poate fi utilizat pentru recapitulări, exerciții sau evaluări. În plus, redarea rapidă poate menține atenția alertă și reduce riscul de a-ți pierde concentrarea.
Dar este vizionarea videoclipurilor cu avans rapid dăunătoare memoriei? Care sunt consecințele? Se pare că există câteva.
Consecințele vizionării videoclipurilor cu avans rapid
Când o persoană primește informații auditive, cercetătorii identifică trei etape ale memoriei: codificarea informațiilor, stocarea acestora și, ulterior, recuperarea.
În etapa de codificare, creierul necesită timp pentru a procesa și a înțelege fluxul de vorbire. Cuvintele trebuie recunoscute, iar sensul lor contextual trebuie extras din memorie în timp real.
În general, oamenii comunică cu aproximativ 150 de cuvinte pe minut. Creșterea vitezei la 300 sau chiar 450 de cuvinte pe minut rămâne în zona de comprehensibilitate. Însă întrebarea nu este dacă putem înțelege, ci ce calitate și durabilitate au amintirile formate în aceste condiții. Informațiile noi sunt inițial păstrate în memoria de lucru, care are o capacitate limitată. Dacă volumul de informații este prea mare și vine prea rapid, sistemul se suprasolicită; rezultatul: supraîncărcare cognitivă și pierderea informației.
O meta-analiză recentă a evaluat 24 de studii legate de învățarea din videoclipuri educaționale. În majoritatea situațiilor, participanții erau împărțiți aleatoriu în două grupuri: unii vizionau videoclipul la viteza normală (1x), iar ceilalți la viteze accelerate (1,25x, 1,5x, 2x și 2,5x). Apoi, toți susțineau același test, fie sub formă de întrebări deschise, fie tip grilă.
Concluzia a fost evidentă: cu cât viteza era mai mare, cu atât performanța scădea. Până
