De ce ar trebui sa te infometezi un pic in fiecare zi?

Inca din copilarie ni se spune ca avem nevoie de trei mese pe zi. In ciuda acestei convingeri populare, cercetarile oamenilor de stiinta sugereaza ca nu trebuie sa mancam de multe ori in cursul zilei, pentru ca acest obicei ne-ar putea afecta sanatatea. Astfel de concluzii au dat nastere asa-numitului „post intermitent”, care presupune restrictionarea meselor si a aportului caloric. Iata de ce unii oameni de stiinta sunt de parere ca ar trebui sa incercam sa ne infometam un pic in timpul zilei.

regim-alimentar

Multi oameni asociaza postul cu ritualuri religioase sau cure de curatare a organismului, care sunt tinute doar de cateva ori pe an. In realitate posturile pot include diverse strategii printre care si limitarea numarul de mese consumate in anumite zile ale saptamanii. Restrictia calorica pentru durate lungi de timp, spun specialistii, prevenind aparitia unor probleme de sanatate.

Totusi, inainte de a intra in amanunte, trebuie mentionat ca postul intermitent nu este pentru toata lumea. Mai intai, ar fi bine sa va consultati cu medicul dumeavoastra pentru a va asigura ca sunteti destul de sanatos incat sa va permiteti sa va restrictionati aportul de calorii pentru o anumita perioada de timp. In plus, este necesar sa intelegeti ca aceste solutii nu sunt recomandate drept cure de slabit, chiar daca de multe ori ele produc si pierderi in greutate.

Mancarea restrictionata pe o anumita perioada de timp

Unul dintre cele mai importante studii din acest domeniu a fost realizat anul trecut la Salk’s Regulatory Biology Laboratory. Intr-un experiment, biologul Satchidananda Panda a restrictionat intervalul de timp in care erau hraniti soarecii din laborator. Astfel, subiectii au ajuns sa fie hraniti doar intr-un interval de 8 ore, in fiecare zi. Cum soarecii sunt animale nocturne, cele 8 ore in care li s-a permis sa manance au fost cuprinse in timpul noptii. Prin acest experiment, cercetatorii si-au propus sa studieze daca obezitatea si bolile metabolice, precum diabetul, sunt rezultatul dietelor bogate in grasimi sau o forma de perturbare aparuta in ciclul metabolic.

Pe tot parcursul studiului, Panda le-a administrat soarecilor multa grasime. De fapt, 60% din caloriile consumate de animale erau derivate din grasimi (care au simulat alimentele precum chips-urile si inghetata). De asemenea, cercetatorii au creat un grup de control care a avut aceeasi dieta ca celalalt grup de soareci dar care a avut si permisiunea de a manca la orice ora doreste.

Dupa 100 de zile, grupul de control era alcatuit din indivizi care luasera foarte mult in greutate, aveau nivelul colesterolului ridicat si care experimentasera probleme la ficat si un control motor diminuat.

Indivizii din celalalt grup de soareci, in schimb, cantareau cu 28% mai putin si nu au dat semne de probleme de sanatate.

Important este ca ambele grupuri au consumat aceeasi cantitate de calorii, daor ca unora li s-a permis sa manance oricand, pe cand altii au avut doar un program fix. Prin urmare, oamenii de stiinta au concluzionat ca restrictionarea perioadei in care indivizii se hranesc poate preveni aparitia bolilor metabolice, cel putin in cazul soarecilor. Ei sustin ca mancatul de-a lungul intregii zile, fara un program stabilit, creaza tulburari metabolice. Raspandirea aportului caloric pe intreaga durata a timpului tulbura caile metabolice care sunt reglate de ceasurile circadiene.

Este posibil sa extrapolam asta si la oameni. Desi antropologii nu cunosc inca dieta stramosilor nostri din Paleolitic, este putin probabil ca acestia sa se fi asezat pentru a lua micul dejun, pranzul si apoi cina. Aceste mese fac parte din rutina omului modern si prin urmare este probabil ca stramosii nostri sa fi mancat o data sau de doua ori pe zi, rezistand multe ore fara hrana.

Si alte studii au ajuns la concluzii similare. Valter Longo, de la University of Southern California’s Longevity Institute, de exemplu, a studiat efectele postului intermitent asupra IGF-1, un factor de cresterea asemanator cu insulina.

Atunci cand consumam alimente, acest hormon ne mentine corpul in „stadiul de functionare” in care celulele noastre sunt sustinute sa se reproduca si sa faciliteze cresterea. Acest proces este foarte util atunci cand avem nevoie de el, dar nu si atunci cand nu ne dorim sa ne ingrasam. Mai mult, chiar daca el este bun pentru crestere, procesul poate promova imbatranirea.

Pe de alta parte, postul intermitent scade expresia de IGF-1 a corpului si activeaza o serie de gene care stimuleaza repararea ADN-ului. Prin urmare, Lango sustine ca restrictionarea alimentara ne determina corpul sa treaca de la „modul de crestere”, la „modul de reparare”.

O alta cercetare realizata de Krista Varady de la Universitatea din Illinois, Chicago a analizat impactul pe care il are postul asupra bolilor cronice, precum bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2 si cancer. Studiul ei, care implica teste realizate atat pe animale, cat si pe oameni, a incercat sa compare efectele postului intermitent cu cele ale restrictiei calorice.

Testele intreprinse de Varady pe animale au aratat ca postul intermitent (in acest caz postul tinut in zile alternative) scade riscul de aparitie a diabetului si scade concentratiile de glucoza si insulina.

Rezultatele experimentelor realizate pe subiecti umani nu au fost prea diferite. Testele cercetatoarei indica faptul ca postul poate duce ca cresterea nivelului de colesterol HDL (colesterolul bun) si scaderea concentratiei de trigliceride. Mai mult, studiul ei a demonstrat si ca postul intermitent poate oferi multe dintre beneficiile pe care le aduce restrictia calorica, printre care si o crestere a longevitatii.

Varady recomanda introducerea in rutina a postului in sistemul „o zi da, o zi nu” care presupune ca intr-o zi sa mancam cat simtim nevoia, in timp ce in urmatoarea nu ar trebui sa consumam mai mult de 600 de calorii. O alternativa ar mai fi postul intermitent numit si „dieta 5:2”. Oamenii care utilizeaza aceasta strategie sunt incurajati sa manance normal 5 zile, in timp ce pe parcursul zilei a 6-a si a 7-a nu trebuie sa consume mai mult de 600 de calorii.

Studiul lui Varady este sustinut si de alte cercetari care sugereaza ca, in plus, postul intermitent poate oferi beneficii neuro-protectoare si reducerea riscului de aparitie a bolilor, in general.

O lata cercetare a lui Varady si alui M. Hellerstein, realizata pe soareci, sugereaza ca restrictia calorica si postul intermitent pot reduce rata de proliferare a celulelor canceroase.

De asemenea, un studiu publicat la sfarsitul lunii trecute (ianuarie 2013) a indicat ca restrictia calorica are capacitatea de a lungii telomerii care au efect protector asupra ADN-ului si a materialului genetic.

Sursa: io9



Postari asemanatoare :

468 ad

Cercetașul carcotaș spune:

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.