Expansiunea rapidă a numărului de doctoranzi nu este acompaniată de o creștere corespunzătoare a posibilităților de angajare în mediul academic.
În ultimele decenii, numărul persoanelor care decid să urmeze un doctorat a crescut semnificativ la nivel global. Acest fenomen se remarcă în special în țări precum China, unde totalul doctoranzilor a aproape s-a dublat în decurs de zece ani, ajungând la peste 600.000 în 2023.
Această tendință este stimulată de credința că obținerea unei diplome universitare de doctor este o cale sigură către stabilitate profesională și respect social, conform revistei Nature.
Cu toate acestea, realitatea pieței muncii contrazice așteptările multor proaspăt absolvenți. Numărul posturilor disponibile în universități și institute de cercetare nu a crescut în același ritm cu populația doctorală.
Resultado este o competiție intensă pentru poziții academice permanente, în timp ce majoritatea se orientează spre domenii în afara cercetării științifice.
În țări precum SUA, Regatul Unit sau Australia, statisticile arată că două treimi dintre absolvenții de doctorat își desfășoară activitatea în afara mediului academic.
În Africa de Sud, aproape unul din cinci doctoranzi a menționat că întâmpină dificultăți în a găsi un loc de muncă în domeniul de specializare.
Mulți dintre aceștia ajung în posturi care nu valorifică cu adevărat abilitățile acumulate în timpul studiilor, având adesea impresia că sunt supracalificați pentru activitățile desfășurate.
O carieră împlinită, dar nu întotdeauna pe calea dorită
În ciuda acestor provocări, majoritatea absolvenților de doctorat se declară satisfăcuți de parcursul profesional. Un studiu efectuat în 2023 în Marea Britanie arată că peste 90% dintre respondenți sunt mulțumiți de cariera lor, chiar dacă nu activează în sfera cercetării academice.
Însă, satisfacția variază în funcție de domeniul de specializare: absolvenții din științele exacte și tehnologiile aplicate reușesc mai frecvent să obțină locuri de muncă în cercetare sau în sectoare adiacente, unde își pot valorifica cunoștințele acumulate.
În contrast, doctoranzii din științele sociale, arte și umanioare se confruntă cu mai multe dificultăți în a găsi un loc de muncă adecvat calificării lor avansate.
Aceștia sunt mai predispuși să accepte locuri de muncă în afara ariei lor de expertiză, ceea ce poate conduce la o utilizare ineficientă a resurselor umane extrem de calificate.
Necesitatea unei reconceptualizări a educației doctorale
Datele recente indică faptul că este timpul pentru o reevaluare profundă a modelului actual de formare doctorală. Universitățile și autoritățile din domeniul educației trebuie să-și adapteze strategiile, ținând cont de realitățile pieței muncii.
Programele doctorale ar trebui să ofere mai mult sprijin pentru integrarea absolvenților în afara mediului academic și să evidențieze dezvoltarea competențelor transferabile, utile în diverse domenii profesionale.
Totodată, ar fi esențială o informare mai bună a viitorilor doctoranzi cu privire la perspectivele reale de carieră după finalizarea studiilor, pentru a evita frustrările cauzate de așteptări nerealiste.
