Într-un moment în care agricultura din România necesită o protecție urgentă în fața schimbărilor climatice, județul Vrancea a fost afectat de cel mai grav episod de grindină din 2025. Deși statul a investit în crearea unui sistem modern și eficient de apărare împotriva grindinei, acesta nu a fost activat la timp, iar motivele nu se limitează doar la birocrație, ci includ și o tendință alarmantă: presiunile exercitate de fermierii care aderă la teorii ale conspirației.
Sistemul de prevenire a căderilor de grindină a funcționat timp de zece ani cu rezultate favorabile în Vrancea, demarând anual pe 15 aprilie. În 2025, însă, autoritățile nu au reușit să-l activeze, iar unul dintre motivele menționate de Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II a fost presiunea exercitată de un grup de agricultori care susțin că rachetele antigrindină cauzează secetă prin „alungarea norilor de ploaie” — o teorie contrazisă consistent de experți și meteorologi.
Un fenomen meteorologic devastator și o decizie controversată
În localitățile Vârteșcoiu, Odobești și Focșani s-au raportat căderi de grindină cu diametrul depășind 3 cm, care au avariat culturi agricole, autovehicule și acoperișuri. Ionuț Lucian Lazăr, directorul UCCG Moldova II Vrancea, a declarat că situația actuală constituie „o premieră periculoasă”, deoarece este prima dată în ultimul deceniu când sistemul nu a fost activat la timp.
Contextul este complicat și de absența unei decizii clare din partea autorităților centrale. Întârzierea în operaționalizarea sistemului survine într-un moment în care instabilitatea atmosferică este în creștere, iar fenomenele extreme — cum ar fi grindina de mari dimensiuni — devin din ce în ce mai frecvente și mai greu de prezis fără o intervenție activă.
„Statul român a investit deja în acest sistem, iar oprirea sa ar însemna nu doar pierderi economice, ci și dispariția a 1.500 de locuri de muncă”, a subliniat Lazăr. El a solicitat un dialog deschis între specialiștii în combaterea grindinei și Ministerul Agriculturii, astfel încât neînțelegerile și opiniile nejustificate să nu mai îngreuneze funcționarea unui sistem care salvează milioane de euro în culturi în fiecare an.
Dezinformarea și impactul real asupra agriculturii
Incidentul din Vrancea nu este o excepție. În județul Iași, anul trecut, unii fermieri au încercat să împiedice lansarea rachetelor antigrindină, afirmând că acestea „provoacă secetă”. Teoriile conspiraționiste s-au înrădăcinat în rândul unor agricultori și se propagă rapid în absența unor campanii adevărate de informare din partea autorităților. Fără o comunicare adecvată, cei care sunt convinși că „cerul este manipulat” devin actori activi în blocarea unor tehnologii recunoscute și aplicate eficient în alte țări europene.
Impactul este dublu: pierderi economice semnificative pentru fermierii care investesc în tehnologie și terenuri, dar și o fractură în încrederea colectivă în soluțiile științifice. În 2024, sistemul antigrindină a fost oprit prematur cu o lună și jumătate, ceea ce a condus la pierderi în lanț pentru culturile de toamnă.
Acest tip de decizie — pusă sub influența presiunilor populiste și lipsei de conducere — riscă să compromită nu
