Cum și-a ucis Richard al III-lea nepoții. Misterul „prinților din Turn” a fost rezolvat după 500 de ani

Regele Richard al III-lea și-a ucis nepoții pentru a-și asigura locul pe tronul Angliei, potrivit unor noi indicii care ar putea rezolva misterul unei celebre crime regale veche de mai bine de 500 de ani.

Richard al III-lea a fost încoronat rege al Angliei în 1483 și mulți istorici au bănuit, de-a lungul timpului, că a dobândit tronul prin asasinarea cu sânge rece a doi tineri nepoți care îi stăteau în cale. A fost vorba de Edward al V-lea, care a murit la vârsta de 12 ani, și de Richard, ducele de York, ucis la vârsta de 9 ani, moștenitorii de drept ai regelui Edward al IV-lea.

După moartea regelui Edward al IV-lea, Richard al III-lea a preluat puterea și i-a închis pe cei doi tineri moștenitori ai tronului în Turnul Londrei, intrat în istorie pentru faptele sângeroase care au avut loc acolo de-a lungul secolelor. „Nu au mai fost văzuți niciodată în viață”, potrivit site-ului Historic Royal Palaces (HRP).

Au existat zvonuri conform cărora Richard a ordonat moartea prinților, iar descoperirea unei „surse interne” necunoscute anterior întărește teoria vinovăției monarhului, a scris într-un nou studiu Tim Thornton, profesor de istorie la Departamentul de Istorie, Engleză, Lingvistică și Muzică de la Universitatea Huddersfield din Marea Britanie.

Războiul celor Două Roze

Povestea dramatică a așa-numiților „prinți din turn”, „probabil cel mai mare mister din istoria britanică”, a avut loc pe fundalul unor tulburări politice majore și a unui război civil din Anglia, cunoscut sub numele de Războiul celor Două Roze, afirmă Thornton.

Din 1455 și până în 1485, două ramuri rivale ale dinastiei Plantagenet, care includeau patru familii sau case, au luptat pentru tronul britanic. Edward al IV-lea a aruncat în război Casa de York (având ca blazon un trandafir alb) împotriva Casei de Lancaster (simbolizată printr-un trandafir roșu), condusă de vărul său, regele Henric al VI-lea.

În cele din urmă, Edward a câștigat și a devenit rege al Angliei. Edward de Westminster, unicul fiu și moștenitorul lui Henric, a fost ucis în luptă în 1471, iar Henric al VI-lea a murit mai târziu în acel an, în celebra închisoare din Turnul Londrei.

Deși Casa de York avea control asupra Angliei, vărsarea de sânge va continua atunci când Richard al III-lea (ultimul rege al Casei de York și ultimul Plantagenet) și-a creat propriul drum către obținerea coroanei.

Prinții au dispărut după ce Richard al III-lea a devenit protectorul lor

Odată cu moartea lui Edward al IV-lea, Richard a fost numit Lord Protector al moștenitorilor lui. În primele sale „acte de protecție”, Richard a convins Parlamentul să-i declare ilegitimi pe fiii defunctului rege, a executat însoțitorii și susținătorii tânărului Edward al V-lea, l-a plasat pe prinț în Turn „pentru protecția sa” și a ordonat și încarcerarea lui Richard, fratele mai mic.

Aparițiile publice ale băieților au încetat astfel brusc, iar unii au presupus ceva mult mai rău, și anume că prinții din Turn au fost uciși.

Edward al V-lea și fratele său Richard, duce de York (așa-numiții prinți din Turn) / Credit foto: Profimedia

„După ce Richard al III-lea a fost învins și ucis la Bosworth, în august 1485, scriitorii l-au legat din ce în ce mai mult de moartea prinților”, a afirmat istoricul Tim Thornton, de la Universitatea Huddersfield din Marea Britanie. Aceste relatări erau însă bazate pe speculații și multe detalii despre soarta prinților au rămas evazive, cum ar fi când și cum au murit (acuzațiile includ înec, otrăvire, sufocare, foamete și „o modalitate necunoscută de distrugere violentă”, a raportat Thornton în studiul său publicat recent în The Journal of the Historical Association.

A fost cu adevărat Richard al III-lea un maestru criminal?

Unii istorici au susținut că regele nu avea niciun motiv să ordone moartea prinților, spunând că astfel de povești erau o propagandă vicioasă perpetuată de dușmanii săi. Dar această teorie ignoră motivele clare și circumstanțele suspecte, cum ar fi dispariția întâmplătoare a băieților în momentul în care Richard al III-lea a pus mâna pe tron, „când, direct sau indirect, a avut ocazia și probabil motivul de a elimina un potențial focar de opoziție față de el”, a mai spus Thornton.

Istoricul admite că acestea sunt dovezi indirecte care au lăsat, până în prezent, mult spațiu de dezbateri privind desfășurarea crimei.

Una dintre cele mai convingătoare lucrări în care se argumentează culpabilitatea regelui este „Istoria regelui Richard al III-lea”, scrisă de Thomas Morus, avocat, scriitor umanist și om de stat englez. Publicată după executarea lui Morus de către regele Henric al VIII-lea în 1535, lucrarea sublinia „o narațiune coerentă și detaliată a crimelor, a personalului implicat și a ordinelor date”, a scris Thornton în studiul său.

Mai mult, a furnizat „detalii circumstanțiale precise” care descriu numirea de către rege a lui Sir James Tyrell, unul dintre apropiații regelui Richard al III-lea, pentru a-i ucide pe tinerii prinți.

Tyrell i-a însărcinat apoi pe John Dighton (servitorul său) și Miles Forest (un paznic al turnului) să comită crimele, susține istoricul Tim Thornton, citat de Live Science. Potrivit relatărilor lui Morus, Dighton și Forest au intrat în dormitorul prinților, noaptea târziu, și i-au sufocat cu pernele și așternuturile în timp ce băieții dormeau.

Sursă de inspirație pentru piesa „Richard al III-lea” a lui William Shakespeare

În secolele care au urmat, cartea lui Morus „a devenit rapid relatarea dominantă a confiscării tronului de către Richard și a destinului prinților”, inspirând chiar descrierea lui William Shakespeare a regelui Richard drept un tiran tânăr și sângeros în piesa „Richard al III-lea”, susține Thornton.

Potrivit istoricului, Sir Thomas Morus (în engleză Thomas More) nu a dezvăluit niciodată cine i-a dezvăluit aceste detalii îngrozitoare despre moartea prinților din Turn.

Richard al III-lea / Credit foto: Profimedia

În studiul său,Tim Thornton sugerează sursa acestor informații: fiii unuia dintre ucigași.

Se cunoaște puțin despre Dighton și Forest și ambii erau morți când Morus a început să-și scrie relatarea despre presupusele crime.

Richard al III-lea a dat ordinul inițial de ucidere a prinților din Turn

Thornton a descoperit că Forest avea doi fii, Edward și Miles, care erau încă în viață la acea vreme. Mai mult, ambii erau printre favoriții curții regelui Henric al VIII-lea în primele decenii ale secolului al XVI-lea și astfel ar fi fost în aceleași cercuri sociale ca și Sir Thomas More.

„Morus a avut acces direct la fiii unui bărbat care se afla în Turn cu prinții în 1483 și despre care Morus spune că a fost criminalul șef”, a explicat el. Noua teorie oferă o sursă plauzibilă pentru afirmațiile lui Morus conform cărora regele Richard al III-lea a dat ordinul inițial de ucidere a prinților, a mai spus Thornton.

„Aceste dovezi deschid posibilitatea puternică ca Edward și Miles să fi fost sursa pentru informațiile despre crime”, care le-au fost transmise de tatăl sau de mama lor, a mai scris Thornton în studiul său care îl leagă pe regele Richard al III-lea de uciderea prinților din Turn.

Vă recomandăm să citiți și:

Detalii surprinzătoare despre un rege legendar. Cum arăta de fapt Richard al III-lea?

Un nou secret al vieţii lui Richard al III-lea: cercetătorii au descoperit boala de care suferea acesta

Tezaur de monede din aur, dedicate nevestelor regelui Henric al VIII-lea, descoperit în grădina unei familii

Cercetătorii au reconstruit fața unui călugăr medieval, însă și-au dat seama că pare cunoscut



Postari asemanatoare :

468 ad

Comments are closed.